„Hâzii“ din Chintelnic, obiceiul care încheie colindatul de Sărbători

Cu mic cu mare sătenii bat uliţele costumaţi şi intră prin casele oamenilor pentru a observa ce mai e nou. Etnologii susţin că obiceiul „Hâzilor" are o vechime de de cel puţin 500 de ani.

Sătenii dintr-o mică localitate din judeţul Bistriţa-Năsăud, Chintelnic, o pornesc la colindat pe uliţele satului şi în ajun de Bobotează. În seara de 5 ianuarie, după ce toate satele au terminat de mult şi cu colindatul şi cu mersul cu capra, bărbaţii, copiii, şi uneori şi femeile din Chintelnic îşi pun măşti hidoase şi umblă  pe la casele oamenilor. Colindătorii întreabă „primiţi cu hâzii?", iar gospodarii le deschid uşile larg, îi primesc în casele gătite de sărbătoare şi îi servesc cu prăjituri şi băutură. Cel mai adesea, băieţii se deghizează în fete, iar tinerii  formează un alai de nuntă. Bătrânii îşi aleg în schimb ca temă predilectă de costumare „moartea"  şi spun că umblă cu ea prin sat. Costumele "hâzilor" sunt fie straie populare, fie haine vechi, revalorificate în funcţie de cerinţele personajelor interpretate: moşi, babe, ofiţeri sau miri.

Întreţin flacăra tradiţiei

Unul dintre cei mai aprigi colindători cu Hâzii este Mirel Ţimbolmaş, un bărbat de 43 de ani, şef la revizia de vagoane din cadrul Staţiei CFR Bistriţa. În ajun de Bobotează bărbatul se întoarce în sat pentru obiceiul de la care n-a lipsit de două decenii: „De 20 de ani iau parte la acest eveniment. Mă îmbrac în haine de Moarte şi ies împreună cu fiul meu, Laurenţiu, şi nepoatele mele, costumaţi şi ei în hâzi", spune Mirel Ţimbolmaş. Primul spune că participă la obiceiul hâzilor ca să păstreze tradiţia. „Sute de oameni din Chintelnic se costumează. O gaşcă de hâzi poate fi şi de 6 persoane, şi de 30", adaugă Ţimbolmaş. Obiceiul hâzilor atrage pe lângă localnici  şi mulţi curioşi care vor să se bucure de pitorescul obicei. Marcela Turuc, directoare la Şcoala Generală Şieu-Măgheruş  a ţinut neapărat să vadă cu ochii ei hâzii, anul trecut „A fost frumos. Mă bucur că încă se mai păstrează tradiţia în Chintelnic ", spune profesoara.

Etnologii se întrec în aprecieri

Pe lângă amuzament general şi bună dispoziţie, intrarea prin case este prilej de satisfacere a curiozităţii: ce şi-a mai cumpărat nou vecinul înlocuieşte vechea întrebare: „ce zestre are fata de măritat a casei" . Etnologii au încercat să dezlege tainele acestui obicei unic, cu o vechime care după unii depăşeşte 700 de ani. Unii l-au numit varianta românească a Commedia-ei dell'Arte, este cazul scriitorului Ioan Pintea, fost preot paroh în Chintelnic, în timp ce alţii cred că este un obicei pitoresc din repertoriul obiceiurilor de iarnă cu mascaţi şi travestiţi: „Obiceiul Hâzilor satisfăcea o nevoie de satisfacere a curiozităţii într-o vreme când nu prea erau alte forme de delectare. În plus era un bun prilej ca membrii comunităţii să se întâlnească din nou. Nu este însă unic în ţară", spune etnologul Emilia Bumb de la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.