Fetele din Bistriţa-Năsăud sunt stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paşte

Obiceiul udatului în a doua zi de Paște

Fetele din Bistriţa-Năsăud sunt stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paşte, obiceiul fiind preluat de la germani şi maghiari şi păstrat atât la ţară, cât şi la oraş.

Băieţii se adună în grupuri şi merg pe la casele în care sunt fete. Acestea nu sunt stropite până când "udătorii" nu rostesc versurile: "Am auzit că aveţi un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească şi mulţi ani să trăiască!".

Conform specialiştilor Centrului Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, udatul sau stropitul fetelor era un simbol al vieţii şi fertilităţii şi a fost practicat de mai multe popoare germanice. Creştinismul i-a dat o altă conotaţie, şi anume aceea că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii, informează Mediafax.

În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat. La ţară, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă. În timp, s-a renunţat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică şi la oraş.

"Udătorii" îşi aleg cu grijă fetele pe care le stropesc cu parfum. De regulă, merg la casele celor pe care le simpatizează şi se străduiesc să le impresioneze cu un parfum scump. Obiceiul udatului este amuzant şi, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casele fetelor cu mulţi udători sau admiratori.