Stiri din Bistrita

Nu a ratat niciuna dintre marile întâlniri cu oameni de seamă, precum Constantin Noica sau alţii, dar dacă ar fi să se întoarcă în timp, nu a ar  mai fi la fel de idealist

Oliv Mircea a rămas orfan la patru ani după ce tatăl său, deţinut politic la Gherla, a fost adus acasă bolnav şi a murit fără niciun fel de condamnare. Locul tatălui  l-a ţinut Leon Mircea, unchiul său, care era directorul bibliotecii din Reghin şi datorită căruia el şi cei patru fraţi au fost instruiţi şi au făcut studii superioare. Se simte foarte ataşat de perioada adolescenţei şi a studenţiei, când a avut parte de câteva întâlniri memorabile cu oameni la fel de memorabili.

Călătoriile la Păltiniş

A fost admis la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, avându-l în comisie pe Matei Călinescu. În timpul studenţiei, a avut şansa să-i cunoască pe Grigore Popa, fostul asistent al lui Lucian Blaga, a fost, timp de un an, coleg de cameră cu Petre Ţuţea şi l-a întâlnit pe Constantin Noica, pentru care a fost imperios necesar să studieze latina şi germana, dacă voia să discute filosofie. După această întâlnire, au urmat dese călătorii la cuibul lui Noica de la Păltiniş, unde el, Pleşu, Liceeanu şi alţi intelectuali mergeau cu „lecţiile făcute” şi erau „ascultaţi” de marele filosof .

„Jurnalul fericirii” de la Bistriţa

În 1976 a ajuns la Bistriţa, fiind repartizat la profesor la şcoala ajutătoare. Era un tânăr profesor, de doar 25 de ani şi,când a început şi timp de 16 ani, a predat elevilor cu deficienţe mintale. „Când am intrat acolo am început să plâng. Consider acea perioasă puşcăria vieţii mele, dar şi un jurnal al fericirii. Relaţia cu copiii era un specială, trebuia să luăm locul părintelui, să ne lăsăm sărutaţi, mângâiaţi în fiecare dimineaţă”, îşi aminteşte Oliv Mircea. Aici s-a perfecţionat în psihologie. 

„Academia informală”

Pe lângă numeroasele lecturi de psihologie, a studiat şi istoria artelor, activitate ce şi-a găsit un răspuns în cercul de artişti de la Bistriţa, printre care se numără Miron Duca, Vioara Popescu,  Adina şi Mircea Mocanu, Mariana Moldovan şi alţii. Între anii 1980 şi 1990 a organizat, împreună cu aceştia, o „academie informală”, unde mari nume ale culturii române erau invitate să conferenţieze trei zile la Bistriţa. A realizat peste 400 de expoziţii, în calitate de curator sau editor, iar în ultimi ani activitatea sa în calitate de critic de artă a avut şi un ecou internaţional, fiind prezent împreună cu pictori români în saloanele expoziţionale din Veneţia, Roma, Madrid, Roma sau Berlin. Oliv Mircea are o vastă experienţă şi în activitatea de consilier, fiind pe vremuri consilierul ministrului culturii, Andrei Pleşu, pe Bistriţa-Năsăud. În prezent, el ocupă scaunul de consilier al prefectului.

Întrebări şi răspunsuri

Dacă v-aţi întoarce în timp, ce aţi schimba în viaţa intelectuală?

Dacă ar fi să mă întorc în timp probabil că aş regândi întreaga strategie a vieţii din perioada anilor ʼ90 - 2000. M-aş plasa mult mai realist în societate şi cu efecte mult mai vizibile. A fost o greşeală de abordare a realităţii româneşti. Nu mi-am putut imagina că e atât de alterată.

Spre ce credeţi că se îndreaptă arta din România?

Arta, peste tot în lume se îndreaptă, „fie către Dumnezeu, fie către nimic”. Cred că secolul XXI va fi religios. O artă fără un profund sentiment escatologic e un nonsens.  

Ce-i place

Îi place muzica şi literatura de foarte bună calitate. Adoră să călătorească prin muzee, deşi nu prea mai sunt multe în Europa pe care să nu le fi văzut. Şi-ar doir să vadă muzeele şi galeriile din America şi să organizeze o tabără de pictură la Pompei.

Ce nu-i place

Nu-i plac delaţiunea şi ziariştii vânduţi. În artă, nu agreează imaginile care au făcut interesul marilor bienale în în ultimele două, trei decenii din secolul XX,  reprezentări aproapiate mai mult de imaginile „iadului” decât de ale „raiului”.

Profl

NĂSCUT
6 ianuarie 1952, Pietriş, judeţul Mureş

STUDII
Facultatea de Filosofie, Bucureşti

PROFESIE
Lector universitar, critic de artă