Documente pe piele de viţel avortat în arhivele bistriţene
0
Este vorba de înscrisuri pe piele de viţel avortat, bătrâne de sute de ani şi inestimabile ca valoare.Cercetătorii le păstrează în condiţii speciale de temperatură şi umiditate şi au grijă zilnic de conservarea lor, monitorizându-le starea cu hidrometre.
Înscrisurile, unicate în ţară, fac parte din colecţia academicianului năsăudean Iulian Marţian şi reprezintă acte de proprietate ale regilor Ungariei către nobilii din Transilvania, diplome de înnobilare, documente legate de activitatea domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei. „Peste aceste documente au trecut războaie, revoluţii şi ele încă rezistă. S-au păstrat la noi în copii întrucât originalele au fost distruse. Oricum, valoarea lor este inestimabilă. Iulian Marţian a colindat târgurile transilvănene şi a cumpărat multe documente, vechi de sute de ani. Cel mai vechi din colecţie datează din anul 1000, din perioada creştinării ungurilor, însă cel mai preţios este cel prin care Bistriţa devine, timp de două luni, în iulie şi august 1849, capitala Transilvaniei", declară directorul arhivelor bistriţene, Ioan Mureşan. El mai spune că documentul prin care Bistriţa devine centrul Transilvaniei în secolul al XIX-lea este un act de numire a lui Ludovic Wolgemuth în funcţia de guvernatorul civil şi militar al Transilvaniei, cu scopul de a înăbuşi revoluţia maghiară din 1849. Înscrisul a fost redactat de cancelaria împăratului de la Viena în limba germană.
Un document a fost estimat între 150.000 şi 160.000 de dolari
3200 de documente din această colecţie au fost incluse în patrimoniul cultural naţional. Drept urmare, oricare document din cele 3200 nu este estimat la valori mai mici de 150.000-160.000 de dolari. Acestea datează din secolele XVI-XIX. Arhivistul Adrian Onofreiu spune că înscrisurile sunt ţinute în încăperi unde temperatura nu depăşeşte 20 de grade Celsius, iar umiditatea variază între 60 şi 70 de grade. Încăperile cu pricina sunt aerisite periodic pentru ventilaţie, mai ales că pergamentele necesită îngrijire specială. „Oamenii avuţi ai vremurilor de demult scriau cu cerneală pe piele de viţel avortat datorită carateristicilor aparte ale acestor piei şi acopereau documentul cu o pânză specială adusă tocmai din Japonia, pânză care are proprietatea de a conserva în condiţii optime actele", explică directorul arhivelor.
8 din 10 cercetători le cer la sala de lectură
Profesori de istorie din judeţ şi nu numai, studenţi, masteranzi şi pasionaţi de studiul trecutului cer la sală documente din colecţia Marţian. „Opt din zece cercetători care vin zilnic pe la sala de lectură solicită înscrisuri din fondul Iulian Marţian", adaugă directorul Mureşan. Au nevoie de ele pentru a-si definitiva lucrările de licenţă, disertaţie şi articolele publicate în reviste de istorie.
Se încarcă comentariile...
