„Desfăcatul mălaiului“, obicei arhaic pe cale de dispariţie

Sătenii din Bistriţa-Năsăud mai practică îndeletnicirea numită „desfăcatul mălaiului". Pentru aceasta folosesc maşini speciale, unele bătrâne de zeci de ani. Prin această modalitate, ţăranii îşi procură boabele de porumb pentru hrana animalelor sau semănatul de primăvară

„Desfăcatul mălaiului" este o îndeletnicire care încă se mai practică în satele judeţului. Bătrânii satului se tem că noua generaţie nu-l va duce mai departe şi că obiceiul va dispărea. Maşina pe care o folosesc în acest scop gospodarii este de prin anii 1900. O astfel de maşinărie are şi familia Reman din satul Nuşeni, din comuna cu acelaşi nume. Maşina funcţionează foarte bine şi mulţi din sat o folosesc. „Trebuie doar să ai putere în braţe să învârţi manivela care are câteva kilograme bune şi e făcută din fier masiv", spune Maria Reman sau Marika Neni, cum îi spun sătenii din Nuşeni. Bătrâna, care a trecut de 80 de ani, povesteşte că manivela sau roata maşinii este extrem de practică pentru că ia boabele de pe ştiuletele de porumb cu viteză.

Vedeţi mai multe imagini de la „desfăcatul mălaiului“ AICI!

Marika Neni şi-a primit, la sfârşitul săptămânii trecute, vizita fiului, Tănase, a nurorii, Aurora, a nepoatei, Andreei, a soţului ei, Hardy, şi a strănepotului Patrick, care de-abia are un an şi o săptămână. După ce, sâmbătă dimineaţa, i-a „omenit" cu mâncare, bătrâna i-a pus la treabă. Avea nevoie de boabe de porumb pentru a semăna ogorul din curte. „Dragii mamei, haideţi să ne apucăm de lucru ca să-l gătăm până când se întunecă", le-a zis bătrâna. Zis şi făcut. Au pus pe jos o prelată, bărbaţii au adus maşina de desfăcat porumbul şi s-au apucat de treabă. Ca munca să fie mai uşoară, au început să povestească, au spus bancuri şi s-au distrat văzându-l pe Patrick cât e de haios se joacă cu grăunţele de porumb. „Şi tatăl meu şi fraţii lui au folosit maşina când erau tineri feciori. O împrumutau la toţi vecinii din zonă. Maşina e mai bătrână decât bătrânii satului şi nu e singura din Nuşeni", mărturiseşte Marika Neni.

După muncă, şi răsplata

Pentru că au fost harnici, bătrâna le-a pregătit bunătăţi. Le-a făcut plăcinte cu mere, varză, urdă şi mărar sau cu urdă şi lămâie, toate coapte în cuptor. În plus, le-a mai gătit sarmale cu păsat, care îi plac mult nepotului Patrick. Marika Neni stă în capătul Nuşeniului, în casa cu numărul 282. În Nuşeni trăiesc în bună pace şi sunt de diferite confesiuni - ortodocşi, catolici, reformaţi, adventişti.

Sătenii folosesc şi „desfăcătoare"

Tot în acelaşi scop, sătenii folosesc şi nişte instrumente numite „desfăcătoare" sau „frecătoare", care se pun pe mâini. Acestea au o parte metalică zimţată legată la capete cu piele şi sunt folosite, de regulă, pentru a desface cantităţi mici de porumb pentru a hrăni animalele din curte.

Părerea specialistului

Emilia Ometiţă, etnolog la Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, crede că această îndeletnicire nu va dispărea pe viitor. „Oamenii o să aibă nevoie de instrumente precum maşina de „desfăcat" prombul sau „frecătoarea" pentru a-şi hrăni păsările din curte. Această practică vine să completeze o ocupaţie tradiţională a ţăranului roman", apreciază etnologul.