Colibiţa va reintra în circuitul turistic. Istoricul ei turistic a început acum 127 de ani
0
Planurile urbanistice comandate pentru studiul zonei costă peste 40 000 de lei. Specialiştii care se ocupă de proiecte au în vedere construcţia unei baze nautice, a unei pârtii de schi şi a unui patinoar.
Primăria Bistriţa-Bârgăului, comuna de care aparţine Colibiţa, a contractat deja un atelier specializat în arhitectură, din Bucureşti, care se ocupă de întocmirea documentelor preliminare pentru atestarea staţiunii. Din primele observaţii, specialiştii sunt de părere că în zonă ar trebui valorificat agrementul pe lac, turismul montan şi domeniul sporturilor de iarnă. „Vrem să creăm o bază nautică la Colibiţa şi un patinoar. Momentan, lucrăm la PUZ şi la PUG, planuri care costă în jur de 40 000 de lei", spune primarul din Bistriţa-Bârgăului, Vasile Labă. Acesta aşteaptă în această primăvară şi o vizită a ministrului turismului, Elena Udrea, care să-şi exprime părerea cu privire la potenţialul zonei. „E vorba să vină şi doamna ministru Elena Udrea, să viziteze zona, să ne spună dacă poate fi o staţiune turistică de interes naţional. Ar fi o şansă unică pentru noi", mai spune primarul. Deocamdată, pentru perioada de după Paşte, arhitecţii vor avea o întâlnire cu agenţi economici şi pontenţiali investitori în zonă.
Plusuri şi minusuri
Principalele atu-uri ale zonei sunt peisajul, aerul bogat în ozon, izvoarele de apă minerală încă neexploatate şi lacul Colibiţa,care atrage în fiecare an sute de turişti la camping şi pescuit. Însă zona are şi neajunsuri: drumurile comunale care au fost întabulate abuziv de către localnici şi închise circulaţiei, dar şi terenurile de pe malul lacului. Aceste terenuri aparţin statului Român şi au fost date în grija localnicilor de la Colibiţa, de către Sistemul de Gospodărire a Apelor. Însă, proprietarii au abuzat de atribuţiile lor şi, în loc să se rezume la îngrijirea terenurilor, le-au închis şi au blocat accesul turiştilor pe malul lacului, lucru a restrîns considerabil suprafaţa locurilor de campare.
Tradiţie turistică de peste 120 de ani
Dezvoltarea turistică a început în secolul XIX, când o fată s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului bogat în ozon. Conform documentelor istorice, în anul 1883 un bistriţean pe nume Lewi şi-a trimis fata bolnavă de tuberculoză la Colibiţa, pentru odihnă şi refacere. După trei luni, fata s-a însănătoşit. Cazul a făcut mare vâlvă în cercurile medicale din Bistriţa. Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa a trecut prin aceeaşi experienţă, după care a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Aici au fost trataţi, în perioada interbelică şi în preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi copiii săraci bolnavi pulmonar, dar şi studenţii care sufereau de TBC. Activitatea sanatoriului a luat sfârşit în 1944, când a fost incendiat. Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo climaterică până în 1975, timp în care în zonă s-au construit vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Zona a intrat în paragină în ani ʼ80, când a fost construit şi lacul de acumulare.
Se încarcă comentariile...
