Bogdan Mâti este centralul numărul unu din Bistriţa

Bistriţeanul, care fluieră la centrul terenului de 15 ani, a fost desemnat recent drept cel mai bun arbitru local din campionatul trecut .Profesor de sport la o şcoală din Bistriţa arbitrul îşi exersează în timpul liber şi calităţile de antrenor, însă nu la fotbal, ci la handbal

La doar 32 de ani un arbitru din Bistriţa se poate lăuda cu o carieră de 15 ani în arbitrajul de fotbal. După ce ani la rând a fost numărul doi între arbitrii din Bistriţa Bogdan Mâti a fost desemnat în urmă cu o lună de Asociaţia Judeţeană de Sport din Bistriţa-Năsăud drept arbitrul anului în campionatul trecut. „S-au luat în calcul punctajele date de observatorii oficiali la meciuri", explică Mâti cum s-a calculat punctajul care l-a pus în fruntea listei.

La 10 ani era juniorul Gloriei

Ca orice copil pasionat de fotbal Bogdan Mâti s-a visat jucător şi pe la 10 ani a fost chiar remarcat de un antrenor cu greutate, Constantin Sava, pe când juca în curtea unei şcoli, alături de prieteni. Fratele lui Bogdan, Mihai, acum arbitru şi el îşi aminteşte cât de serios luau acele jocuri de fotbal în compania amicilor. „Nu era doar o joacă, ci şi un exerciţiu. „Dacă ziceam să şuteze pe colţul stâng al barei, de la mijlocul terenului, acolo şuta", spune Mihai Mâti.   La doar 10 ani, Bogdan a ajuns junior la Gloria Bistriţa şi coleg de echipă cu Lucian Sânmărtean, Sergiu Costin sau Dan Florin, care s-au consacrat apoi ca jucători.  Cinci ani Bogdan a fost fotbalist junior , însă a renunţat la insistenţele părinţilor, care au considerat  că şcoala are  prioritate în faţa fotbalului. Apoi, după doar câţiva ani, cu regretul că s-a lăsat de fotbal, a făcut şcoala de arbitraj cu unul dintre cei mai buni teoreticieni în arbitraj ai judeţului, Emil Ureanu. „Şase luni am făcut teorie şi alte 6 i-am studiat pe alţii, am mers la multe meciuri să urmăresc tactici", îşi aminteşte arbitrul. La primele partide în noua sa calitate, vedea însă meciul tot prin ochii unui jucător. „Nu am avut mari emoţii, pentru că jucasem fotbal, eram implicat în fenomen, însă de data asta eram pe cealaltă parte a baricadei. Vedeam meciul tot ca jucător, dar am simţit responsabilitatea", îşi aminteşte primele impresii de arbitru. Îşi iubeşte meseria care-i ocupă toate weekendurile, chiar dacă recunoaşte că banii luaţi pentru un meci sunt nesemnificativi: „Sunt îndrăgostit de fotbal şi arbitrajul îl fac de plăcere. Pentru un meci se plăteşte cam 80 de lei, dar asta nu este o problemă", explică arbitrul, care în cei 15 ani a văzut de toate, de la fluierători, îmbrânceli şi cuvinte grele: „din fericire eu n-am avut incidente grave, însă un coleg luna trecută s-a ales că maxilarul rupt la un meci", povesteşte Mâti.

A fost şi salvamar în SUA

Ca un împătimit al sportului ce era, Bogdan şi-a făcut studiile universitare la  Academia de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar în paralel cu arbitrajul s-a iniţiat şi în activitatea de salvamar. Vreo 6 veri la rând a şi lucrat ca salvamar în SUA, unde an de an a fost plecat prin programe studenţeşti. Acum Bogdan este profesor de sport la o şcoală generală din Bistriţa, iar în pararalel antrenează echipa de handbal a elevilor săi.