Bistriţa rămâne fără centură

Ministrul Transporturilor,  Radu Berceanu, susţine că Bistriţa nu va mai primi bani de la UE pentru centură din pricina neînţelegerilor locale. UE a finanţat cu 1,5 milioane de euro realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o variantă sudică a centurii, însă după finalizare Consiliul Local a dat aviz altor trasee

Situaţia din Bistriţa a fost folosită drept exemplu  negativ de ministrul Radu Berceanu care, la ultima videoconferinţă cu prefecţii, de ieri,  a dat vina pe  autorităţile locale pentru  ratarea unor finanţări europene pe infrastructură. „Am să dau exemplul de la Bistriţa-Năsăud. M-am întâlnit deja de 4-5 ori cu autorităţile de acolo, au luat decizii de Consiliu Local prin care doresc ca centura ocolitoare să fie, de fapt, pe un bulevard al oraşului Bistriţa , ceea ce Uniunea Europeană nu acceptă şi, deci, nu va da niciun ban şi centura nu se va face", a susţinut ieri  ministrul la videoconferinţa cu prefecţii. Berceanu a explicat că la Bistriţa nu a fost vorba de un caz izolat.  „Am avut un program cu cinci centuri ocolitoare care, în anii trecuţi 2007-2008, tot aşa au fost tergiversate la nesfârşit: ba se dorea centură ocolitoare cu patru benzi, ba se dorea centură ocolitoare care nu era ocolitoare, care era prin mijlocul oraşului, ba se dorea centură ocolitoare care, de fapt, trebuia să deschidă posibilitatea realizării unor cartiere industriale ori de locuinţe. Ori, centura ocolitoare are cu totul alte scopuri", a declarat ministrul, care i-a invitat pe prefecţi să fie atenţi când vine vorba de astfel de investiţii.

Primăria arată cu degetul către consilierii opoziţiei

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, unul dintre susţinătorii variantei de sud, crede că ministrul Berceanu spune adevărul: „Are perfectă dreptate ministrul, cu o singură menţiune : atunci când vorbeşte despre autorităţi locale cred că se referă la consilierii PDL şi PNL, care au susţinut varianta prin centrul oraşului. Oricum, cu ei şi nu cu mine a avut întâlniri. Din păcate, din pricina acestor consilieri se pierde o finanţare de 100 de milioane de euro", spune primarul Ovidiu Creţu. În replică, Dan Molnar, consilier PNL, spune că responsabilitatea aparţine conducerii Primariei. „Cred că cei de la Bucureşti nu cunosc situaţia reală. Toate criticile aduse variantei propuse de consilierii locali pot fi la fel de valabile şi pe varianta acceptată de primar şi de cei de la centru. Ambele trasee trec prin oraş. Dacă vrem să căutam un vinovat atunci trebuie să-l căutăm în primărie şi la Ministerul Transporturilor", este de părere consilierul.

Opinii divergente

Povestea centurii din Bistriţa a ţinut zile în şir capul de afiş al presei locale anul trecut şi la începutul acestui an. După ce o societate de consultanţă din Bucureşti, Iptana SA, a fost desemnată în urma unei licitaţii de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri pentru a realiza un studiu de fezabilitate pentru  centura Bistriţei de 1,5 milioane de euro, varianta convenită de aceştia cu autorităţile locale a fost aprig contestată de locuitorii zonei rezidenţiale prin care urma să treacă centura de sud. Iptana, care avea avize de principiu de la Primăria Bistriţa şi un certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean, care ulterior a fost retras,  şi-a văzut de studiu şi l-a şi finalizat în aprilie 2020. O lună mai târziu, Consiliul Local Bistriţa, convocat de consilierii PDL şi PNL s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă şi a respins varianta de traseu proiectată de  IPTANA pentru a propune alte două trasee, una prin comuna Budacu de Jos şi o alta în prelungirea actualei şosele de centură care trece chiar prin oraş.