Bistriţa, singurul oraş din ţară cu plăcuţe turistice pentru orbi

Primăria Bistriţa va amplasa, în patru zone, plăcuţe pentru nevăzători cu informaţii turistice.  Plăcile din aluminiu au costat 1.000 de lei şi vor fi montate pe nişte panouri de informare turistică deja existente de o săptămână şi care au costat  23.000 de lei.

Plăcuţele din aluminiu sunt scrise în alfabetul braille şi au fost comandate de la o tipografie din Bucureşti. Acestea vor fi montate în perioada următoare în Piaţa Mihai Eminescu, zona Decebal, Piaţa Centrală şi Piaţa Petru Rareş. Bistriţa este singurul oraş din ţară unde există astfel de panouri de informare pentru persoanele nevăzătoare. Doar spaniolii, francezii, belgienii sau austriecii mai practică acest tip de informare turistică.

O idee de acum doi ani

Propunerea amenajării unor astfel de puncte de informare a venit din partea Asociaţiei de Nevăzători, filiala Bistriţa-Năsăud, acum doi ani. „În 2008, a venit un grup de turişti din Austria, printre care erau şi vreo zece nevăzători, care ne-au întrebat de ce nu există puncte de informare pentru persoanele care nu văd. La sesizarea lor, am propus municipalităţii să realizăm nişte plăcuţe. Preţul celor patru plăci din aluminiu este de aproape 1.000 de lei şi a fost suportat de asociaţie", spune Iacob Pop, preşedintele filialei nevăzătorilor din judeţ. Acesta mai spune că, în Bistriţa-Năsăud, există în jur de 3.000 de persoane cu diferite grade de handicap vizual. Dintre aceştia aproximativ 500 cunosc  alfabetul braille. „Ideea este una bună, mai ales că mulţi nevăzători pot consulta direct obiectivele din oraş sau din judeţ şi pot alege ce să viziteze", crede Pop. Plăcuţele conţin o descriere succintă a oraşului, dar şi un inventar numeric al monumentelor istorice. „În alte ţări există astfel de plăcuţe. Am văzut în Spania, Franţa, Belgia, Austria şi Olanda", mai spune Pop. Pe fiecare din cele patru plăcuţe din aluminiu cu informaţii turistice pentru nevăzători este trecut următorul text: „Bistriţa este unul dintre cele şapte burguri ale Transilvaniei, fondate de către coloniştii germani în secolul al XII-lea. Prima atestare documentară a oraşului este consemnată la 02.04. 1241, cu numele de Nosa, iar din 16.07. 1264, se impune treptat actuala denumire de Bistriţa. În anul 1564, călătorul italian Giovan Andreia Grama considera Bistriţa cel mai frumos oraş din Transilvania. În prezent, oraşul păstrează 54 de monumente, ansambluri şi situri arheologice cu valoare naţională şi 145 de monumente şi ansambluri arhitecturale de interes local".  Deocamdată, informaţii cu caracter turistic nu mai există nicăieri, pe niciun obiectiv din judeţ. „Avem în vedere, pe viitor, amenjarea unor astfel de plăcuţe şi pe obiective. Nu putem să punem peste tot înscripţii în braille. Aceste plăcuţe existente funcţionează mai mult ca un ghid",  mai spune Iacob Pop.

Montate pe panouri turistice

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, spune că plăcuţele vor fi montate pe panourile de informare turistică deja amenjate în oraş, pe partea cu harta oraşului. „Montarea lor a fost dispusă acum doi ani, printr-o hotărâre de consiliu local, dar harta acestor panouri s-a finalizat doar acum. Finanţarea panourilor, adică 23.000 de lei, este asigurată din fondurile necheltuite anul trecut din bugetul local", precizează Ruşti.

Bistriţa, oraş-pilot pentru restul ţării

Iacob Pop spune că deja alte filiale de nevăzători din ţară au simpatizat cu ideea montării unor astfel de plăcuţe pentru nevăzători. „Colegi de-ai mei din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca sau Bucureşti, au discuţii cu primăriile pentru a avea astfel de puncte de informare", explică Pop.