Stiri din Bistrita

Un bistriţean a refăcut instalaţia electrică a unei case dintr-un sat de lângă Beclean şi a găsit în beci, aruncată, o icoană din secolul al XIX-lea. Muzeografii spun că acea icoană e o alegorie şi a fost făcută în tipografia unui intelectual din Vestul Europei.

Florea Farcaş din Bistriţa, de profesie electrician, a refăcut instalaţia electrică la o casă din satul Rusu de Sus, comuna Nuşeni, lângă oraşul Beclean. Când aranja nişte fire în beci, bistriţeanului de 49 de ani i-au căzut ochii pe o icoană ce-l înfăţişează pe Christos Răstignit. „Nu am mai văzut o aşa reprezentare a lui Iisus cu şarpe şi craniu de om la baza Crucii, dar şi cu zaruri, cocoş şi flăcările Iadului în spatele Mântuitorului", spune Florea Farcaş. Icoana părea veche, iar ceva, nu ştie ce anume, l-a atras la această imagine.

Fire religioasă, bărbatul a cerut voie de la proprietarul casei să ia icoana şi să o aducă în apartamentul său din Bistriţa. A curăţat-o de praf şi, în ciuda cariilor care au mâncat bună parte din lemnul ramei, a aşezat-o în holul locuinţei sale.

Altar improvizat

De la sfârşitul lui februarie, de când a adus icoana acasă, Florea Farcaş îngenunchează zilnic, în fiecare dimineaţă, în faţa ei şi se roagă pentru binele şi fericirea familiei sale. Crede că icoana e sfântă. „Mi-am pus două dorinţe legate de nişte lucrări în zona Beclean-Figa şi, la scurt timp, s-au împlinit", mărturiseşte bărbatul. El mai spune că acolo, în beciul unde a găsit-o, erau şi alte icoane alături de materiale de construcţii.

„Această icoană seamănă cu cele la care se rugau bătrânii noştri în momente de cumpănă. Vreau să o restaurez, să o sfinţesc şi să o pun pe un perete al casei", mai zice Farcaş.

Din tipografia unui intelectual din Vestul Europei

Cercetătorii de la muzeu spun că icoana este un fel de linogravură, adică o imagine imprimată pe o hârtie de carton, nu pe linoleum. „Având în vedere multitudinea de simboluri biblice, imaginea lui Cristos Răstignit a fost imprimată pe hârtie, în anul 1881, în tipografia unui intelectual din Vestul Europei. Imaginea e o alegorie", este de părere cercetătorul de la Complexul Muzeal Judeţean din Bistriţa, Mircea Prahase.

Acesta s-a aratăt surprins de multitudinea de simboluri biblice existente în imagine, unde se îmbină motive din Vechiul şi Noul Testament. „Într-o icoană găseşti mai rar simboluri din toată Biblia, ceea ce face această imagine destul de interesantă", adaugă Prahase.

El spune că din Vechiul Testament apare motivul izgonirii din rai prin înfăţişarea şarpelui şi a mărului, apoi stâlpul în stilul arhitectural ionic ca simbol al civilizaţiei romane. Iar din Noul Testament sunt înfăţişate: carafa (vasul) cu apă din care s-a spălat pe mâini guvernatorul provinciei Iudeea, Pilat din Pont, trădarea lui Iuda prin punga de galbeni, lepădarea apostolului Petru prin reprezentarea cocoşului şi soarelui, instrumentele de tortură ale lui Iisus etc.

„Icoane" şi cu împăratul Franz Iosef

Cercetătorul Mircea Prahase spune că acest gen de imagini sunt cu zecile pe Valea Someşului, fiind aduse de către greco-catolici în Transilvania. „În zona Năsăudului, unde a fost Regimentul de graniţă, existau astfel de linogravuri şi cu împăratul Franz Iosef care se bucura de un atât de mare respect încât năsăudenii îi ţineau portretul pe perete şi îl venerau ca pe o icoană", afirmă cercetătorul Adrian Onofreiu.