Bistriţa: Subvenţii alpine de mii de euro pierdute ecologic

Parcul Naţional Munţii Rodnei îi lasă anul acesta pe zeci de crescători de animale fără subvenţiile de păşunat.Responsabilii parcului susţin că oamenii au încasat anii trecuţi ilegal subvenţiile pentru păşunile de pe teritoriul rezervaţiei, dar aflate în proprietatea mai multor primării cu care aceştia au contract

Crescătorii de animale şi asociaţiile acestora din zona Munţilor Rodnei riscă să piardă mii de euro din subvenţiile pentru păşunat alpin , din pricina opoziţiei făcute anul acesta de  Administraţia Parcului Naţional. Zeci de crescători care au primit subvenţii an de an s-au trezit acum că cererile lor au fost respinse de  Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) la solicitarea administraţiei Parcului Naţional, iar data limită a expirat în 16 mai 2011. Mai mult, crescătorii riscă să plătească şi penalităţi usturătoare pentru subvenţiile plătite anii trecuţi, dacă administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei nu revine asupra interdicţiei.  Conducerea APIA Bistriţa-Năsăud dar şi primarii comunelor afectate au cerut explicaţii administraţiei rezervaţiei, iar astăzi a fost programată în Rodna o şedinţă prelungită, de criză.

Trei ani da, în 2011 ba

Reprezentanţii APIA nu pot estima ce se va întâmpla cu crescătorii de animale afectaţi de decizie şi spun că nu înţeleg de ce, vreme de trei ani s-a putut păşuna pe acele suprafeţe, iar acum nu."Nu ştim dacă îi vom putea convinge, astăzi şedinţa s-ar putea termina foarte târziu, iar mâine va fi un consiliu consultativ ştiinţific la Parcul Naţional. Toată lumea este foarte supărată, spune Emil Scurtu, directorul APIA". Subvenţiile din zonele alpine sunt extreme de atractive pentru crescători şi pot ajunge chiar şi la 300 de euro la hectar, datorită zonei defavorizate, iar unele asociaţii de crescători au închiriat de la primării peste 100 de hectare de păşune. Totuşi, dacă se ajunge la o înţelegere cu conducerea Parcului, crescătorii de animale ar mai putea depune până la începutul lunii iunie cererile pentru subvenţii, însă cu penalizări de întârziere

Primarii sunt scandalizaţi

Una dintre cele mai afectate dintre cele 17 primării care au în proprietate păduri şi terenuri alpine în Parc, este Romuli. Potrivit primarului Ioan Moniţa, subvenţiile pierdute de crescătorii din comuna sa depăşesc 45 de mii de euro la care se vor adăuga penalităţile pentru anii anteriori, care încă nu au fost calculate. "Este revoltător ce fac cei de las Parcul Naţional. Vor să ne lase fără 140 de hectare din nou, aceasta după ce anii trecuţi ne-au interzis exploatarea a altor sute de hectare de păduri. Atunci ne-au spus că ne lasă păşunile, anul acesta s-au răzgândit. Sunt terenuri cumpărate acum o sută de ani de obştea satului. Pentru aceste terenuri strămoşii noştri au vândut sute de perechi de boi ca să le poată cumpăra. Mă duc în audienţă la primul ministru, pentru că nu se mai poate", spune Moniţa.

Administraţia Parcului Naţional spune că primarii sunt vinovaţi

Reprezentanţii Parcului Naţional Munţii Rodnei spun însă că primarii nu au ţinut cont de hărţile cu delimitarea terenurilor pe care se poate păşuna pe care le-au ignorat: "Nu au nicio scuză, pentru că hărţile sunt pe site-ul nostru şi ştiau că nu pot închiria păşuni acolo. Noi i-am chemat şi la şedinţe la noi, de 2-3 ori pe an, însă cei mai mulţi primari nu vin. Acum vor da bani înapoi", spune Claudiu Iuşan, unul dintre membrii Parcului Ştiinţific al parcului Naţional Munţii Rodnei.