Bistriţa: Situl arheologic de la Figa, pe lista monumentelor istorice

Cercetători de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au descoperit, vara trecută, un complex de ceramică de acum 5000 de ani. Autorităţile din zonă au în vedere potenţialul turistic al zonei, care rivalizează cu staţiunea austriacă Hallstat, şi vor să construiască un muzeu al sării, unde turişti din întrega lume să vadă cum se exploata sarea pe vremuri.

Situl arheologic de la Figa, la nici 15 minute de mers pe jos de staţiunea cu acelaşi nume inaugurată anul acesta, a fost inclusă recent pe lista monumentelor istorice. Anexa nr. 1, publicată în Monitorul oficial din data de 1 octombrie 2010, confirmă aceasta. Situl este singurul de acest gen din ţară şi rivalizează cu celebra staţiune Hallstat din Austria. „La Figa avem singura mină de sare din epoca bronzului din România. Este o descoperire unică în Europa. Artefactele găsite aici sunt unice şi e uimitor cât e bine s-au conservat. Ele datează din anul 3000 înainte de Hristos, adică de acum 5000 de ani", explică dr. muzeograf Adela Kovacs de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

Piesele găsite la Figa sunt foarte vechi, după cum au confirmat laboratoarele specializate din Groningen, Oxford şi Heidelberg. Săpăturile sunt coordonate de directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valerii Kavruk. La acestea au participat şeful secţiei de cercetare şi valorificare a patrimoniului dr. Dan Buzea, respectiv muzeograful Adela Kovacs.

O posibilă groapă de gunoi

„În tabăra din această vară din luna august s-a descoperit un complex de ceramică care datează din jurul anului 3000 î. Hr. Cercetătorii de la muzeu cred că este vorba de o groapă de gunoi întrucât s-au găsit foarte multe bucăţi de vase ceramice", adaugă Adela Kovacs.

Situl de la Figa a fost descoperit în anul 1977 de geologul bistriţean dr. Ioan Chintăuan. Cercetările au continuat în 2006. De atunci şi până în vara aceasta, arheologii au descoperit construcţii şi instalaţii de lemn, dar şi unelte de minerit de piatră şi lemn, toate utilizate la exploatarea sării.

Alături de studenţi şi masteranzi din Chişinău, elevi din Beclean au luat parte, în august, la tabăra experimentală organizată de muzeul din Sf. Gheorghe. Ei au învăţat cum să prepare sare din apa sărată şi cum se fac vase de lut. „S-a construit o troacă experimentală, iar elevilor li s-a arătat cum se tăiau mai demult rocile de sare", mai explică muzeograful.

Muzeu al sării

Primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, are planuri mari legate de acest sit arheologic. El vrea să valorifice la maxim potenţialul turistic al şantierului şi caută finanţare. „Vreau să construiesc un muzeu al sării unde să vină turişti din toată lumea şi să vadă cum se exploata sare. Ar fi păcat dacă nu am valorifica uriaşul potenţial turistic", susţine primarul.