Bistriţa: Hans Franchy ajută Bistriţa din Germania

Este omul care i-a mobilizat pe saşii din Germania şi Austria să strângă fonduri pentru reabilitarea Bisericii Evanghelice din Bistriţa.

S-a născut cu o lună înainte de sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a copilărit într-o casă veche, săsească de pe strada Dornei din Bistriţa. Hans Franchy şi părinţii lui au scăpat ca prin urechile acului de lagăr datorită unui bistriţean care le-a luat apărarea. „Şi astăzi mă gândesc ce noroc am avut în acea zi", mărturiseşte Franchy. El îşi aduce aminte cu drag că îşi petrecea verile la scăldat în cascada din apropierea oraşului şi că a bătut toate pădurile din zona lacului Colibiţa, unde nu există o piatră care să nu-l cunoască.

Creştinat în „bătrâna" Biserică

Are amintiri frumoase legate de simbolul oraşului, „bătrâna" Biserică Evanghelică. La vârsta de 14 ani a fost confirmat drept creştin în Biserica Evanghelică din Bistriţa. „Am urmat atunci o şcoală de religie, în urma căreia tineri din oraş şi cu mine am fost confirmaţi ca şi creştini. Este un obicei al ritului evanghelic", explică bărbatul.

Doi ani mai târziu devenea campion interjudeţean cu echipa de handbal a Şcolii Medii Mixte, actualul Colegiu Naţional „Liviu Rebreanu". Ulterior a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, iar în 1979 a plecat în Germania, unde s-a stabilit definitiv într-un orăşel de lângă Koln. Acolo trăieşte o comunitate mai mare a saşilor din Transilvania, ceea i-a făcut acomodarea mai uşoară.

Franchy păstrează legătura cu Bistriţa, oraşul natal al părinţilor săi, oraş pe care vrea să-l ajute cum poate. De aceea, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Saşilor din Germania şi Austria a întocmit un proiect prin care şi-a propus să contribuie la reabilitarea Bisericii Evanghelice.

„Tot ce fac pentru Bistriţa fac din conştiinciozitate. Sunt de părere că dacă te angajezi să faci ceva, atunci trebuie să te ţii de cuvânt, dacă nu, nu mai are niciun rost să promiţi", susţine Franchy.

A plâns la incendiu

Bărbatul mărturiseşte că momentul 11 iunie 2008, când a avut loc cumplitul incendiu care a mistuit o parte din Biserica Evanghelică, l-a şocat şi i-a adus lacrimi pe obraz. „În acea zi m-a sunat un cunoscut din Germania să-mi spună să dau drumul la televizor pentru că arde Biserica din centrul Bistriţei. Nu mi-a venit să cred. Mă uitam la imagini şi eram disperat. Mi-au dat lacrimile", povesteşte bărbatul.

La scurt timp a venit la Bistriţa să vadă ce e de făcut pentru reabilitarea monumentului istoric, de o valoare naţională inestimabilă. „Când am văzut cum arată Biserica după incendiu, am promis că saşii vor aduna fonduri şi vom dărui oraşului un nou orologiu şi mă bucur că am reuşit", mărturiseşte Franchy.

ÎNTREBARE şi RĂSPUNS

Ce vă displace la Bistriţa?

Mi-aş dori ca blocurile să fie mai îngrijite, mai frumoase şi mai înalte. În rest, Bistriţa e un oraş cochet.

Ce gânduri de viitor aveţi?

Vreau să înlocuiesc turla renascentistă a Bisericii Evanghelice, dar este nevoie de vreo 20.000 de euro. Turla nu a fost afectată de incendiu, ci doar de intemperiile secolelor. La asta mă gândesc în fiecare zi. Sunt în pensie de 3 ani, dra de atunci nu am avut răgaz, proietcul de reabilitare a Bisericii îmi ocupă tot timpul.

PROFIL

Născut: 6 aprilie 1944, Cluj-Napoca

Studii: Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Familie: căsătorit, are două nepoate

Ce-i place:

În timpul liber joacă tenis şi îşi învaţă nepoatele să înoate. Iubeşte natura şi ieşirile în mijlocul ei. Are un câine maidanez la care ţine foarte mult. Hans Franchy crede că nu e bine să creşti industrial câini de rasă.

Ce nu-i place:

Detestă oamenii înguşti la minte care nu acceptă compromisul pentru realizarea unui ţel. Nu-i mai place să-şi petreacă zilele de concediu într-o ţară a cărei limbă nu o cunoaşte. Hans Franchy îşi face concediile în Austria, Germania şi România.