Bistriţa: Gheorghe Marinescu este istoricul din Consiliul Judeţean

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru Gheorghe Marinescu, istoria este mai mult decât pasiune, este o lecţie de viaţă mereu vie care inspiră. A ajuns la Bistriţa în urma săpăturilor de la Fântânele, iar acum este consilier judeţean.

A  îndrăgit istoria din clasele primare. Citea mult în satul natal din judeţul Vâlcea şi era „teroarea" învăţătorilor. „Ştiam mai mult decât colegii mai mari pentru că citeam foarte mult", spune Gheorghe Marinescu. Perfecţionist şi perseverent, Gheorghe Marinescu s-a înscris la facultatea de istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. „Ambiţia mea a fost să fac istoria la Cluj-Napoca. Era pe acele vremuri cea mai bună din ţară şi, din punctul meu de vedere, şi acum e la fel", explică Marinescu.

Acolo a avut profesori de renume precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Horaţiu Crişan, Dumitru Protase. Cu unii dintre aceştia a păstrat legătura şi după absolvire, în calitate de muzeograf, respectiv de director al muzeului din Bistriţa.  

Săpăturile de la Fântânele l-au adus la Bistriţa

Student silitor, Gheorghe Marinescu a fost, încă din anul III, şeful grupului de studenţi care mergea pe şantierele arheologice. „Istoria e pasiunea vieţii mele. În studenţie am fost pe şantierele arheologice din Munţii Orăştie, la cetăţile dacice. Din 1969 până în 1972 am săpat la Fântânele alături de Ioan Horaţiu Crişan. Atunci m-am hotărât să vin la Bistriţa", afirmă istoricul. Un alt motiv pentru care a ales Bistriţa a fost faptul că judeţul era, la acea vreme, o zonă puţin cercetată şi care oferea şanse de afirmare. El ar fi putut opta pentru a fi muzeolog la Deva sau la binecunoscutul muzeu Brukental din Sibiu. Media mare de la absolvire îi permitea. A terminat ca şef de promoţie. Însă nu a făcut-o şi nici nu a regretat. Realizările sale i-au întărit alegerea.

Istoricul a ajuns director la doar doi ani după ce a venit la Bistriţa. De atunci a început să facă vizibil muzeul din Bistriţa în ţară. A organizat expoziţii cum a fost cea de la Casa Argintarului, a continuat să scoată numere din revista muzeului „File de istorie" ( actuala „Revista Bistriţei"). „Aveam personal puţin atunci. Eu eram director, secretar, şofer, contabil şi dactilograf. Mă bucur că am reuşit să introduc muzeul în circuitul ştiinţific şi că am corespondat cu lumea ştiinţiică europeană", adaugă Marinescu.

Acesta a făcut şi o cartografiere a zonei cu descoperirile făcute, cartografiere pe care alte judeţe o aveau deja demult.

Descoperiri spectaculoase

Marinescu a săpat pe şantierele de la Mărişelu, Budeşti-Fânaţe, Şopteriu, dar şi la castrul roman de la Ilişua. Descoperirile sale au fost spectaculoase. „În 1982 am găsit tezaurul dacic de la Şieu-Odorhei. Când l-am găsit, Ceauşescu a vrut să-l vadă. L-am dus la Bucureşti, iar ulterior l-am adus acasă. Trei ani mai târziu s-a găsit la Şopteriu un tezaur de monede şi obiecte de podoabă, un tezaur inestimabil ca valoare şi cu o poveste tumultoasă", aminteşte istoricul.

Momentan acesta lucrează la o serie de studii de specialitate şi este consilier judeţean în Bistriţa-Năsăud.

ÎNTREBARE şi RĂSPUNS

Ce regretaţi?

Îmi pare rău că nu am reuşit să amenajez o sală-tezaur pentru toate descoperirile din Bistriţa-Năsăud. Mă gândeam să recondiţionez un beci al instituţiei într-o astfel de sală şi să fie vizitat de oameni, aşa cum obişnuiesc multe muzee.

PROFIL

Născut: 11 septembrie 1945, comuna Lădeşti, judeţul Vâlcea

Studii: Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB Cluj-Napoca

Familie: căsătorit, 2 băieţi şi 3 nepoţi

Ce-i place

Îndrăgeşte lectura şi citeşte mult. A făcut handbal şi fotbal de performanţă, însă a trebuit să renunţe la sport în favoarea istoriei. Îi plac lucrurile bine făcute, clare. Apreciază oamenii punctuali şi cei care ştiu să respecte părerea celorlalţi. 

Ce nu-i place

Detestă lipsa simţului civic şi detaşarea unora de problemele comunităţii. Nu-i mai place lipsa de entuziam a celor ce sunt capabili să dea tot ce au mai bun. „În plus, promovarea unor tineri fără experienţă în funcţii importante s-a dovedit, în multe cazuri, păguboasă", susţine istoricul.

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite