Bistriţa: Drumul focurilor din Dipşa
0
În noaptea dintre ani, sătenii din Dipşa aprind focuri de-a lungul drumului care leagă Bistriţa de Reghin pentru a alunga spiritele rele. Bătrânii satului spun că obiceiul, păstrat din moşi-strămoşi, este de obârşie săsească. În timp ce focurile ard şi copiii sar peste ele, sătenii trag clopotele vestind intrarea în noul an.
Localnicii din satul Dipşa, comuna Galaţii Bistriţei, obişnuiesc, din moşi-strămoşi, să facă focuri în faţa caselor, de-a lungul drumului, pentru a „arde" duhurile rele. Aceştia continuă tradiţia bunicilor şi străbunicilor lor şi spun că acest obicei l-au păstrat de la saşi. Ca să fie sigur că răul dispare, sătenii trag clopotele fix la miezul nopţii.
Al 66-lea foc
Satul Dipşa se întinde de-a lungul Drumului Naţional DN 15A, şosea care, de Revelion, timp de o oră şi jumătate, este luminată. Mihai Onigaş, un localnic de 78 de ani din Dipşa, spune că, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, tot a doua gospodărie are foc lângă drum. „Aveam 12 ani când bunicii au făcut foc în faţa casei. Pentru noi, copiii, era mare veselie. Ne jucam în jurul flăcărilor, iar cei curajoşi săreau peste el. Tot bunicii mi-au zis că au deprins acest obicei de la saşi. Scopul lui este să ardă relele din anul care a trecut, să ardă grijile şi să vină norocul", explică bătrânul Onigaş. El mai zice că şi în noaptea asta va face foc în faţa casei sale, aşa cum obişnuieşte de 66 de ani.
Focurile sunt aprinse pentru alungarea spiritelor rele
La ora 00.00, clopotele bisericii bat ca să vestească sosirea noului an şi să alunge pentru totdeauna relele din 2010. Focurile, făcute cu paie, rămân aprinse o oră şi jumătate, vreme în care sătenii se veselesc cu vin sau ţuică fiartă, iar copiii se joacă în jurul flăcărilor.
Tot în noaptea de Revelion, flăcăii din Dipşa obişnuiau să fure uşile porţilor de la fetele pentru care aveau o slăbiciune. „Pentru a le recupera, taţii fetelor trebuiau să dea de băut feciorilor. Asta e un obicei românesc şi nu prea se mai practică acum pe la noi", adaugă Mihai Onigaş.
Obicei pentru bătrâni, distracţie pentru tineri
Dacă bătrânii respectă cu sfinţenie tradiţia, tinerii încă nu s-au obişnuit. Mirela Stoica, o fată de 14 ani din Dipşa, aprinde, an de an, împreună cu părinţii şi vecinii un foc mare în faţa gospodăriei. „Focul îl facem în fiecare an. Este ca o distracţie pentru noi, cei mici. Aveam 4 ani când am văzut prima dată un astfel de foc. Nu înţelegeam ce se întâmplă. După aceea, părinţii mi-au explicat că e un obicei preluat de la bunicii lor, prin care se alungă duhurile rele", povesteşte Mirela.
Focul care purifică
Etnologul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Emilia Ometiţă, spune că şi pe vremea lui Ceauşescu se aprindeau, din paie sau fân, focuri de-a lungul drumului. „Este probabil un obicei săsesc. Sătenii din Dipşa ardeau relele şi intrau astfel purificaţi în anul care vine. Focurile se practică în zonele de câmpie din judeţ", susţine etnologul.
Se încarcă comentariile...
