Bistriţa: Ciobanii montani vor avea carte de muncă

Crescătorul de oi, oierul, baciul şi ciobanul, doar din zonele montane, sunt, de săptămâna trecută, meserii incluse în Nomenclatorul ocupaţiilor din România. Ciobanii sunt încântaţi de idee, însă zic că nu cred până nu văd. Ei vor fi angajaţi cu carte de muncă, vor primi lunar un salariu. Vor face cursuri de calificare şi vor obţine diplome recunoscute în toată Europa.

Ocupaţiile tradiţionale de crescător de oi, oier, baci şi cioban, doar din zona de munte, sunt, de săptămâna trecută, meserii incluse în Nomenclatorul ocupaţiilor din România. Demersul, început de acum un an şi jumătate, a fost legiferat prin ordinul ministrului Muncii nr. 1759/2010, publicat recent în Monitorul Oficial. Meritul este al conducerii Asociaţiei Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru" din Bistriţa-Năsăud.

„Oieritul e o meserie ca oricare alta. Nu văd de ce ciobanii nu ar lua salariu, nu ar avea carte de muncă şi nu s-ar pensiona ca orice alt om", spune preşedintele asociaţiei, Vasile Turculeţ, iniţiatorul proiectului.

Acesta mai zice că, de azi încolo, oierii montani au o bază şi vor beneficia de un sprijin bănesc la pensie. „Oieritul e o meserie calificată. Va fi şi o perioadă de probă, ca în orice altă profesie, iar angajatul va fi plătit în funcţie de competenţe. Mai câştigaţi sunt cei tineri, care sunt acum la început de drum", este de părere Turculeţ.

Ciobanii nu cred până nu văd

Liviu Sălăgean, de 49 de ani, este un crescător de oi din tată-n fiu, originar din comuna Prundu Bârgăului. „Umblu cu oile de când aveam 5 ani. Îmi plac mult animalele. Oieritul e cea mai grea meserie. Din 24 de ore dormi 4. Dacă plouă, tună sau ninge, tu trebuie să fii pe munte cu oile. Am crescut cu oile", zice Sălăgean.  El are în jur de 200 de oi, iar de câteva zile unele i-au fătat. „Nu am închis un ochi noaptea trecută. E perioada în care fată oile", spune crescătorul.

Liviu Sălăgean îşi hrăneşte iarna oile cu fân şi porumb

Membru în Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru", Liviu Sălăgean spune că nu-i vine să creadă că ceea ce face el din moşi-strămoşi este considerată meserie. „Ar fi bine dacă ar fi aşa. Am un fiu de 23 de ani. Mă gândesc că, odată cu noua lege, l-aş angaja şi am păstra tradiţia", mai afirmă Sălăgean.

El îşi aduce aminte că, în urmă cu 40 de ani, era mare sărbătoare în sat când tatăl lui şi alţi ciobani urcau oile la munte, dar şi când le scoborau. „Acum dacă sunt jumătate dintre oile de atunci. Tinerii nu mai sunt, din păcate, interesaţi. Poate de-acum, cine ştie", crede bârgăuanul.

„Şcoală" despre mulsul şi tunsul oilor

Liviu Sălăgean, un crescător de oi, şi Simion Forfotă, un baci montan, se vor înscrie la cursurile organizate de asociaţie. Pentru a fi calificaţi, crescătorii trebuie să meargă la „şcoala" care va începe  de luna viitoare. „Crescătorul montan, baciul şi ciobanul montan vor face 360 de ore, iar oierul, a cărui activitate le însumează pe cele ale crescătorului, baciului şi ciobanului, va face 720 de ore. Nu am stabilit încă exact dacă le facem la sfârşit de săptămână, sau de 2-3 ori pe săptămână. Mai vedem", susţine Turculeţ.

Acesta mai zice că oierii vor învăţa nu numai lucrurile de bază legate de anatomia oii, bolile de care suferă, modul în care trebuie îngrijt acest animal, dar şi cursuri de prim ajutor şi de întreţinerea păşunilor şi poienilor unde pasc oile, respectiv de curăţarea izvoarelor.