Bistriţa: Cătălina Kiss, voluntarul care a devenit psiholog

Cătălina Kiss este psiholog la Şcoala „Ştefan cel Mare" din Bistriţa. A optat pentru această profesie după ce a participat la o acţiune de voluntariat în liceu.

Cătălina a participat în liceu la prima sa acţiune de voluntariat. Era un proiect iniţiat de un profesor de la şcoala unde învăţa, Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba" din Bistriţa. „Eram în clasa a XI-a şi aveam acţiuni în comun cu elevii cu nevoi speciale de la Şcoala de Arte şi Meserii Sf. Maria din oraş. Se făcea terapie prin artă. Desenam, făceam lucruri frumoase, lucruri care ne făceau să ne simţim utili", explică tânăra.

De-atunci au trecut şase ani, iar Cătălina a lucrat ca voluntar la mai multe asociaţii, atât în Bistriţa-Năsăud, cât şi în judeţul Cluj, pe toată durata facultăţii. „În acel an de liceu mi-am dat seama cât de bine e să-i ajuţi pe cei aflaţi în nevoie. Am realizat că acest lucru îmi face bine, nu doar plăcere. Dacă alegeam o carieră în domeniul artelor, mă dezvoltam doar eu. Însă, ca psiholog, îi ajut pe alţii să se dezvolte, să-şi rezolve problemele şi să meargă înainte, dar mă dezvolt şi eu o dat cu ei", mărturiseşte Cătălina. Iar cele două facultăţi, făcute în paralel, de psihologie şi psihopedagogie specială, au ajutat-o să se „îmbunătăţească", după cum spune chiar ea.

Războiul n-a distrus optimismul unei bătrâne

Cătălina povesteşte că deşi are şase ani de voluntariat, cel mai mult a impresionat-o întâlnirea cu o bătrână de 97 de ani din judeţ, care a trecut prin greutăţile celui de-Al Doilea Război Mondial. „Cu toate că a suferit mult, e un om foarte optimist. Iubeşte viaţa şi crede în oameni. Îşi ajută colegii de la căminul pentru vârstnici să-şi facă paturile, să mănânce", povesteşte tânăra. De aceea, Cătălina recomandă munca de voluntariat.

Redevine copil

Acum, ea este profesoară de cultură civică şi psiholog la Şcoala Generală „Ştefan cel Mare" din Bistriţa. Le predă copiilor despre drepturile lor. Îi conştientizează despre faptul că au şi obligaţii, iar elevilor cu probleme le acordă o atenţie specială în cabinetul său psihologic. „Cu un elev trebuie să redevin copil şi să mă joc cu el ca să mă fac înţeleasă şi să-l ajut", explică tânăra.

Pentru ea, fiecare zi e o nouă provocare. „Mi se comunică acele cazuri de copii cu probleme. Ca să mă apropii de ei fără să nu trezesc bănuieli din partea clasei unde învaţă respectivii elevi, fac activităţi cu întreaga clasă. Ne jucăm puzzle, rebus, ghicitori, diverse jocuri de rol", explică psihologul. Apoi îl chem pe copil la cabinet şi îl ajut să-şi rezolve problema.

ÎNTREBARE şi RĂSPUNS

Care sunt problemele şcolarilor de gimnaziu?

Sunt legate de agresivitate deoarece unora le lipseşte un părinte sau chiar ambii părinţi. Unii copii stau la bunici fiindcă părinţii le sunt plecaţi la muncă, în străinătate. Astfel, ei sunt lipsiţi de afecţiunea părintească şi devin agresivi. Ei nu percep violenţa ca noi, adulţii. O văd drept un mod de socializare. Această violenţă încerc să o înlocuiesc cu compasiune.

PROFIL

Născută: 24 martie 1988, Bistriţa

Studii: face 2 mastere în psihologie clinică şi psihoterapie, respectiv în management consiliere şi asistenţă psihopedagogică

Familie: necăsătorită

Ce-i place:

Pictează orice, peisaje, portrete. Ea pictează pe sticlă, lemn şi pereţi. Face colaje şi lucrări în tuş. Cătălina adoră natura şi, ori de câte ori, are timp, merge cu prietenii în excursii pe munte. „Ultima dată am fost în Munţii Rodnei. De-abia aştept să mai merg într-o drumeţie", spune tânăra. Ei îi plac animalele, iar la casa ei din oraş are doi motani şi un câine.   

Ce nu-i place:

Se întristează că sistemul social din România este atât de prost făcut încât nu îi ajută pe cei aflaţi în nevoie. Cătălinei nu-i place să facă lucrurile pe fugă. „Detest acele zile în care sunt mereu într-o alergătură continuă şi fac lucrurile într-un mod superficial. La sfârşitul zilei mă simt atât de obosită încât am impresia că nu am făcut nimic", crede tânăra.