Bistriţa: Biserica de 800 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biserica Evanghelică din Herina, una dintre cele mai vechi din România, poate rivaliza cu orice monument de arhitectură medievală din Europa Centrală şi de Est. Sute de turişti vin an de an să-i admire frumuseţea şi aspectul impozant de castel. Istoricii spun că biserica a conservat elementele stilului romanic mai bine decât ale construcţii similare din centrul şi estul Europei

La 20 de minute de mers cu maşina din Bistriţa, pe şoseaua principală,  se află una dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din România, Biserica Evanghelică din Herina. Construită acum 800 de ani în stil romanic de o mare familie nobiliară de la Curtea regelui Ungariei, biserica îşi păstrează încă secretele. Nici până astăzi nu se cunoaşte anul în care aceasta a fost ridicată. Istoricul bistriţean Corneliu Gaiu spune că, în baza documentelor de epocă, singurul care ar fi putut ridica, în secolul al XIII-lea, o astfel de biserică este nobilul maghiar Simion de Kacsics. „Istoriografia maghiară de dată recentă susţine că Biserica de la Herina a fost construită înainte de 1200. Acest lucru nu este posibil întrucât construcţia are elemente arhitecturale care ţin de o anumită evoluţie a stilului romanic în Europa Centrală, elemente care nu pot fi mai vechi de 1200", consideră Gaiu.

image

Acesta mai spune că monumentul, cu aspect impozant de castel, poate rivaliza cu orice construcţie similară din perioada medievală. „Biserica Evanghelică de la Herina e cea mai curată expresie a arhitecturii romanice din estul şi Centrul Europei", apreciază istoricul.

Ctitorul a complotat împotriva regelui

Tatăl ctitorului bisericii, nobilul Dionysius Kacsics, era vistiernicul regelui Ungariei Andrei al II-lea. Mărturiile medievale arată că Herina făcea parte din întinsul său domeniu feudal cu mult înainte de prima atestare documentară a aşezării (1246). „Nobilul avea la Herina şi un castel situat în vecinătatea bisericii, unde se află acum muzeul ţărănesc al primarului comunei Galaţii Bistriţei. Ruinele castelului au fost vizibile până la cel de-Al II-lea Război Mondial", povesteşte Gaiu.

Simion de Kacsics a fost unul dintre organizatorii conjuraţiei nobiliare care s-a încheiat în 1213 cu uciderea reginei Ungariei. Complotul a lăsat familia Kacsics fără moşia Herina care a intrat în proprietatea episcopiei catolice de Alba Iulia.

Sute de turişti admiră chipul de om  

Biserica are sute de vizitatori an de an. „Doar în această vară au fost vreo 500 de vizitatori, majoritatea saşi plecaţi în străinătate", afirmă administratorul Bisericii, Brighite Budăcan, o femeie de 38 de ani din Herina.

image

Turiştii pun întrebări despre istoricul clădirii şi despre chipul uman din piatră situat la baza unei coloane. „Este doar un element de decor. Nu se ştie nimic despre el. Un chip asemănător există şi în biserica din Pietriş, comuna Cetate„,adaugă Gaiu.

Teoria bendictină

Istoricii locali resping teoria potrivit căreia biserica ar fi avut vreo legătură cu ordinul călugărilor benedictini. "Nu s-au descoperit dovezi ale unor construcţii care să ateste prezenţa benedictinilor în zonă", susţine Corneliu Gaiu. Biserica Evanghelică se afă pe dealul "Hagău", cel mai înalt din zonă, unde au existat exploatări de sare încă din vremea ocupaţiei romane. Numele localităţii Herina înseamnă în limba celtă "sare".

 

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite