Bistriţa-Năsăud, un judeţ rural doar în cifre

Cu toate că peste 62 la sută din populuţia judeţului este rurală, identitatea vieţii de la sat se pierde de la o generaţie la alta. Aceste concluzii, dar şi exemple despre cum întreaga lume  rămâne fără identitatea zonelor rurale se discută zilele acestea la Bistriţa, în cadrul celei de-a patra Conferinţe Internaţionale pe tema „Spaţiul rural şi dezvoltarea locală"

De vineri şi până duminică, Bistriţa găzduieşte o serie de sesiuni despre tema culturii şi identităţii rurale. În jur de de 100  de reprezentnaţi ai mai multor universităţi din Bulgaria, Tunisia, Iran,  Serbia, Austria, Israel şi multe altele, discută despre strategiile de conservare şi resuscitare a zonelor rurale şi a potenţialului acestora în contextual economic, social şi cultural internaţional. La finalul conferinţei, concluziile acestor expuneri vor fi reunite într-un articol care va fi publicat într-o revistă a Centrului de Cercetare din cadrul Facultăţii de Georgrafie a Universităţii Babeş Bolyai.

Un judeţ cu populaţie predominant rurală

Printre studiile realizate de cercetătorii din cadrul Univeristăţii Babeş-Bolyai la noi în judeţ se numără şi o analiză asupra oportunităţilor de angajare în zona rurală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Studiul, realizat de Kinga Kerkes, Eniko Veress, Bernadett Pakucs şi finanţat din fonduri europene, Bistriţa-Năsăud a fost ales un punct-pilot datorită caracteristicilor predominant rurale. Potrivit analizei, peste 62 la sută din populaţia judeţului este rurală, însă procentul angajaţilor din zona rurală este de doar 13 la sută, comparat cu numărul angajaţilor din rândul poulaţiei active de la oraş (75%). Cercetătorii universităţii clujene au identificat şi câteva dintre modalităţile în care se poate creşte potenţialul agricol al regiunii: investiţii în industria lemnului, da rşi în producţia de fructe  şi specificul tradiţional. Problemele specifice satelor bistriţene par să fie lipsa unei infrastructuri, dar şi a investiţiilor în educaţie. Specialiştii etnologi din judeţ  confirmă gradul de urbanizare scăzut, însă spun că adevărata cultură a spaţiului rural, şi atunci când este susţinută, se dezvoltă haotic. „Datele sociologice nu sunt discutabile. În Bistriţa-Năsăud există un grad de urbanizare foarte scăzut, pentru că nu avem teatru, filarmonici, specific oraşelor urbanizate. Noi importăm cultură urbană. În lumea contemporană, gradul scăzut de urbanizare poate fi un avantaj din perspectiva turismului. Însă, la noi, nici asta nu se întâmplă, pentru că noi nu avem create planuri şi strategii de dezvoltare şi atunci totul se face haotic", este de părere Alexandru Uiuiu, etnolog.

România are potenţial, dar nu ştie  să-l folosească

Profesorul univeristar dr. Vasile Surd, de la Facultatea de Georgrafie a UBB Cluj-Napoca a susţinut şi el o prelegere despre regenerarea spaţiului rural din România, în care a vorbit despre importanţa acestui obiectiv. „Regenerarea spaţiului rural ar trebui să devină o problem de siguranţă naţională. 45 la sută din populaţia ţării este rurală, iar aproape 90 la sută din teritorul ţării e reprezentant de zona rurală" a explicat Surd. Prezentările vor continua şi mâine, la sediul Extensiei UBB din Bsitriţa, de la ora 08.00. Dumincică, organizatorii au plănuit un itinerariu prin judeţ pentru invitaţii străini. Se vor face opriri la principalele obiective turistice ale zonei, printre care Casa memorială a lui Liviu Rebreanu, muzeul „Cuibul visurilor" din maieru şi cel Grăniceresc din Năsăud, dar şi la complexul turistic „Alpina Blazna".