Bistriţa : Portret/ Gabriel Roşca , doctorul care a reabilitat casa „Ion Zidaru“
0
Povestea imobilului se împleteşte şi cu istoria familiei sale. După ce a luptat mai mulţi ani prin tribunale să-şi recupereze proprietatea, a transformat-o în restaurant.
Dacă n-ar fi fost influenţa bunicului, care a fost medic, Gabriel Roşca ar fi urmat probabil istoria, marea sa pasiune. Viaţa însă l-a făcut să termine medicina, aşa că o jumătate din zi şi-o petrece consultând pacienţi la cabinetul de la o circă de pe Valea Bârgăului, iar cealaltă jumătate în restaurantul său, amenajat în celebra Casă Ion Zidaru. Practic, povestea acestei case se împleteşte şi cu istoria familiei sale, dar şi cu destinul personal.
Sufletul unei case
Dată afară din imobilul de 621 de metri pătraţi, în 1945, pentru a lăsa locul Comandamentului Sovietic, familia lui Gabriel Roşca a reuşit să o obţinută înapoi în 1988, dar să o stăpânească cu adevărat abia în 2004. Casa, ridicată prin 1500, cu o istorie zbuciumată care include tragedii, trădări, procese celebre, a ajuns pentru prima dată în proprietatea unui român în 1918, când a fost cumpărată de străbunicul lui Octavian Roşca, Dumitru Buduşan. „Era pentru prima dată când un român reuşea să cumpere o proprietate în Centrul Istoric al Bistriţei”, explică doctorul Roşca. Casa din care a fost dată afară mama sa, Puşa, pe când era doar o copilă de 10 ani, alături de cele două surori şi de părinţii lor, a rămas pentru întreaga familie, şi îndeosebi pentru Octavian, unul dintre cei doi moştenitori, un ţel pentru care merită să lupţi o viaţă. „ Am luptat pentru casă din 1991 şi am obţinut prima sentinţă favorabilă în 1994, pentru ca în 1998 să devină definitivă, doar că lucrurile nu s-au oprit aici, pentru că am fost obligaţi să plătim despăgubiri de miliarde celor care ocupau casa, o societate de turism, privatizată prin Mebo ”, rememorează acum doctorul. De aici încolo, din buzunarul familiei sale care trebuie să vândă alte proprietăţi se scurg multe miliarde pentru despăgubiri, alte procese şi în final, restaurare completă a unui monument de clasă A, distrus de proprietari nepăsători. „ Societatea în cauză, care şi-o trecuse în proprietate abuziv când s-a privatizat, a pretins iniţial 5 miliarde de lei vechi despăgubiri, deşi nu a investit nimic în casă, le-am dat 2,7 miliarde de lei pe care ulterior, ni i-a restituit AVAS după un alt proces“„ relatează doctorul câte ceva din avatarurile acestei poveşti.
Datorie de familie
Faptul că a trebuit să renunţe la atât de multe pentru casă i se pare doctorului o datorie faţă de întreaga sa familie, un soi de obligaţie testamentară peste timp: „ Bunicul meu, doctorul Buduşan şi-a dorit enorm casa înapoi. Şi a mai vrut să devin doctor, din păcate, a murit chiar cu o vară înainte să intru la Facultate. N-a mai apucat să-şi vadă visul cu ochii”. „ N-aş fi reuşit însă fără mama mea Puşa, şi fără mătuşile, Simona Ţurcanu şi Claudia Drăghici, care au investit enorm ca să o salvăm şi apoi să o restaurăm corect. Şi mai ales, fără o persoană de care sunt foarte legat şi căruia nu-i pot menţiona numele.”, rememorează doctorul.” Sunt mulţumit de prezent. Am transformat casa în restaurant, pentru că aşa o putem supraveghea cel mai bine. Dar nu restaurantul este important”, conchide Gabriel Roşca.
Întrebare şi răspuns:
Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca Bistriţa să-şi recapete strălucirea de odinioară?
G.R.: Ar trebui găsite mijloacele pentru refacerea corectă afiecărei case din Centrul Istoric. Nu ştiu cum alţii au reuşit, bunăoară Sibiul, care a refăcut 44 de astfel de case şi noi nu putem. Acolo s-au găsit bani de restaurare. Apoi, Bistriţa şi-a pierdut unitatea stilistică şi ca oraş, parcă te agresează. Era o vreme, în copilăria mea, când mergeam cu bunica la cofetărie şi totul în jur era armonios. Acel ceva a dispărut. Un oraş se compune din fiecare casă în parte. Asta trebuie să o înţelegem. Acum o casă este mai în faţă, una mai în spate în noile cartiere şi fiecare are o altă culoare, care de care mai stridentă.
Ce-i place: să citească, în special cărţi de istorie. Iubeşte Bistriţa pentru că este oraşul în care familia sa are rădăcini vechi
Ce nu-i place: că Bistriţa nu ştie să aibă grijă de patrimoniul ei inestimabil, că Centrul istoric are multe clădiri prost conservate sau cu faţade asupra cărora s-a intervenit neinspirat, fără păstrarea unităţii stilistice
Profil:
Studii: Facultatea de Medicină Generală, Târgu-Mureş
Ocupaţia: medic primar de medicină de familie,
Familie: căsătorit , un băiat
Se încarcă comentariile...
