Aroma merelor a invadat pieţele din Bistriţa

Aroma merelor a invadat pieţele din Bistriţa.

Fructele din depozitele sigilate în timpul sezonului rece se vând în Postul Paştelui. Pomicultorii din Cireşoaia şi Braniştea scot merele la vânzare doar primăvara datorită preţului care s-a dublat peste iarnă.

Lăzi de mere mari, roşii şi galbene, au ocupat o bună parte din mesele Pieţei Decebal. Unele par culese acum direct din pom şi mirosul de la standul de flori din apropiere nici nu se mai simte în faţa aromei intense de măr: „au fost ţinute toată iarna în beciuri sub pământ, la Batoş, lângă Reghin. Proprietarii le-au păstrat  în condiţii speciale şi le-au desigilat recent .Trebuie vândute repede pentru că în trei zile apar petele pe ele", explică o vânzătoare secretul merelor. Ultimele zile ale Postului Paştelui, dar mai ales cumpărăturile de Sărbători, au umplut pieţele agroalimentare. Şi merele sunt la mare căutare. Cumpărătorii sunt  mulţumiţi pentru că preţurile sunt mai bune decât în supermarket, iar merele nu sunt de import. „Cumpăr din piaţă pentru că arată grozav şi ştiu că sunt din livezile noastre. Uneori cumpăr şi mai mici pentru că ştiu sigur că sunt netratate", explică Daniela Şanta, o bistriţeancă ce şi-a umplut două pungi cu mere.

Merele mici sau medii se vând chiar şi cu 1,5 lei kilogramul, preţ de negăsit în supermarket. În schimb merele mari din depozitele sigilate trec de 2 lei kilogramul şi ajung în unele zile chiar şi la 3 lei dacă este vorba de cele din specia Golden Delicios.

Merele din satul cireşelor pleacă la Cluj

Cultivatorii din Cireşoaia, dar şi din localităţile învecinate cum ar fi Braniştea sau Măluţ  îşi vând şi ei producţia în Bistriţa. Pe lângă cireşe pomicultorii de aici cultivă intensiv şi merele, pe care le închid în depozite sigilate după toate regulile păstrării peste iarnă.  „ Cultivatorii noştri merg şi la Bistriţa dar vând şi la  Beclean, Dej, Gherla sau Cluj, unde ajung să dea merele chiar şi engros.  În perioada aceasta este principala lor sursă de venituri. Uneori mai fac şi schimburi, dau mere contra ouă sau alte produse,  se descurcă cum pot", explică primarul din Braniştea, Cornel Săsărman, el însuşi pomicultor de ocazie.  În localităţile din Braniştea pomicultura este ocupaţia de bază a locuitorilor care, grupaţi în Asociaţii ale Gospodarilor investesc serios în utilaje, sămânţă şi substanţe împotriva dăunătorilor. Numai în Cireşoaia 400 de familii au împreună în jur de 600 de hectare de livezi de pomi fructiferi.