Angajaţii bistriţeni câştigă în medie 266 de euro lunar

Salariul în judeţ este mai mic cu 22 de procente faţă de media naţională.Câştigurile bistriţenilor au scăzut cu 6, 3 % faţă de 2009, iar salariaţii sunt cu 11 % mai puţini

Cifrele statistice din lunile trecute arată că salariaţii din Bistriţa-Năsăud sunt nu doar mai prost plătiţi decât în celelalte judeţe, ci şi că fenomenul s-a accentuat faţă de anul trecut. În plus au rămas fără surse de venituri în 12 luni aproape 6000 de angajaţi, ceea ce reprezintă 11 procente dintre câte persoane mai lucrează în prezent. Potrivit unui raport care urmează să fie prezentat luni în şedinţa comună a Colegiului Prefectural şi a Comisiei de Dialog Social de la Prefectură câştigurile medii nete salariale în judeţ nu depăşesc 1100 de lei, ceea înseamnă cam cu 22 de procente mai puţin decât media naţională. În plus, statisticile consemnează o scădere a câştigurilor salariale. Astfel în  februarie bistriţenii câştigau mai puţin cu 6,3 procente faţă de aceeaşi lună a anului  trecut şi aveau venituri diminuate cu 1,2 % faţă de prima lună a acestui an.

Industria manufacturieră dă tonul la salarii

Câştigurile mai mici ale salariaţilor din Bistriţa-Năsăud faţă de media naţională este o constantă a ultimilor zece ani. Astfel în 2009 judeţul figura pe locul 31 într-un clasament al veniturilor salariale întocmit pe judeţe de Comisia Naţională de Prognoză, fiind devansat de judeţe precum Sălaj, Ialomiţa sau Botoşani. Deputatul Ioan Botiş, vicepreşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor crede că atâta vreme cât în judeţ grosul angajaţilor se va găsi în industria manufacturieră, aceasta va da tonul în materie de salarii:„firmele care au 3000-4000 de angajaţi, cum este Leoni de pildă, sunt cele care dau trendul salariilor. Pentru că în Bistriţa-Năsăud domină industria manufacturieră, cea textilă cât a mai rămas şi chiar şi industria lemnului, nivelul salariilor este mai scăzut. Practic domină legile pieţei forţei de muncă: dacă firma vecină are salarii de 1000 de lei tendinţa este să dai 1050, nu mai mult", exemplifică Botiş. Conform acestuia scăderea salariilor este reglată de aceleaşi legi de piaţă: „salariile au scăzut şi pentru că acum există forţă de muncă pe piaţă faţă de 2009 şi mai ales 2008 când angajaţii erau greu de găsit", mai spune Botiş.

În minus cu 6000 de angajaţi

Pe lângă faptul că sunt plătiţi prost bistriţenii şi-au pierdut într-un procent îngrijorător locurile de muncă. Aceeaşi statistică indică faptul că numărul salariaţilor a ajuns la 57 de mii de oameni, cu 6000 mai puţini decât lucrau în februarie 2009, iar judeţul era menţionat la începutul anului drept locul cu cea mai explozivă creştere a ratei şomajului. Deşi în martie 2010 AJOFM Bistriţa-Năsăud a raportat primul semn pozitiv în evoluţia ratei şomajului, o scădere de la 9,11 % în februarie la 9,03 % situaţia este departe de optimism.„Trendul este descrescător datorită sezonului: se deschid terasele, serviciile, mai încep lucrări de construcţii. Pe zona privată nu vor mai fi disponibilizări în masă, potrivit semnalelor pe care le am, depinde însă ce se va întâmpla cu disponibilizările din sectorul bugetar", apreciază Botiş.