Alba-neagra cu punctele termice
0După ce a obţinut o sentinţă definitivă şi le-a oferit investitorilor şase clădiri, primăria a rămas cu buza umflată. De patru ani municipalitatea se judecă în patru procese cu lichidatorul societăţii de termoficare pentru 35 de puncte termice, însă găselniţele juridice tergiversează investiţiile
Municipalitatea a ajuns din nou în instanţă pentru şase din cele 35 de punctele termice pe care a reuşit să le câştige la finele anului trecut printr-o decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Cluj. Ulterior sentinţei favorabile primăria s-a mişcat repede şi le-a trecut în domeniul public al oraşului pentru a le oferi unor investitori pentru concesiune. Situaţia s-a răsturnat însă spectaculos, când municipalitatea s-a trezit că nu mai este este proprietarul lor şi trebuie să se judece din nou pentru ele. Primarul oraşului, Ovidiu Creţu, spune că nu ştie cum s-a ajuns în această situaţie şi că lucrurile bat pasul pe loc. „Nu ştiu cum o decizie irevocabilă poate fi revocată. Primăria nu mai are acum aceste puncte termice. Ne judecăm din nou", a constat consternat, Creţu.
Curtea de Apel a revocat o sentinţă irevocabilă
Dumitru Cincea, şeful Departamentului Juridic al Primăriei, explică cum s-a a juns în această situaţie: „Practic, lichidatorul a formulat o contestaţie în anulare la o sentinţă irevocabilă a Curţii de Apel şi i s-a dat câştig de cauză, pe motiv că instanţa precedentă nu a avut în vedere toate motivaţiile de recurs. Practic, cu acest proces ne judecăm din nou, a fost pierdută o luptă, nu şi bătălia. Mai avem alte trei procese pe rol la Tribunalul Bistriţa", spune Dumitru Cincea. Ciudăţeniile juridice determină ca la această oră rectificarea de carte funciară cerută de primărie în privinţa celor şase puncte termice să fie anulată, însă nu şi hotărârea de consiliu local prin care acestea au fost înscrise în domeniul public al Bistriţei.
Investitori supăraţi
Consilierii locali au decis în baza unei hotărâri de consiliu din ianuarie, să reamenajeze şase puncte termice din oraş prin parteneriate public-private. Astfel, în planul de investiţii erau cuprinse un spaţiu de agrement pentur jocuri ca rummy, bridge sau şah, o sală de sport, o parcare supraterană, o cantină pentru elevi, o grădiniţă şi un bazin de înot. La sfârşitul lunii februarie, consilierii chiar au votat atribuirea unor puncte către investitori din Bistriţa, care ar fi trebuit să se apuce de treabă. Redeschiderea proceselor, le-a blocat avântul. Lucian Ungur, proprietarul unor firme de construcţii, a obţinut aprobarea pentru trei puncte termice. În două urma să amenajeze grădiniţe,plus birouri iar în altul să facă o cantină. El se arată acum supărat că povestea a ajuns din nou în instanţă şi crede că vinovaţi sunt juriştii primăriei. „Eu am văzut dosarul şi cred că nu a fost foarte mare interesul celor care au reprezentat primăria. Au cam tras-o de coadă. Altfel, o sentinţă definitivă nu putea să ajungă din nou în instanţă. Pentru mine pierderea nu este foarte mare, dar clădirile acelea se vor degrada în continuare şi asta este o pierdere pentr oraş", crede Ungur.
Condamnate la degradare
Cele 35 de clădiri care au adăpostit puncte termice de dimensiuni mai mari sau mai mici, în funcţie de cartierul deservit au ajuns din proprietatea publică în cea a unei societăţi private în 1998. Atunci, fostul RATL Bistriţa s-a împărţit în două : serviciile de apă-canal s-au transformat în societate comercială în subordinea Consiliului Judeţean şi serviciul de termoficare centralizată a devenit Sc Proditerm o societate privată, dar în acelaşi timp subordonată Consiliului Local. Iar pentru ca transformarea să fie completă noul Proditerm şi-a trecut în capitalul social şi cele 35 de puncte termice. Această decizie este considerată ilegală şi face obiectul celor trei procese aflate încă pe rolul diferitelor instanţe. Lichidatorul societăţii de termoficare Proditerm, intrată în faliment în 2006 cu datorii de 67 de miliarde de lei vechi, consideră că punctele trebuie folosite pentru stingerea datoriilor şi se luptă pe toate căile pentru ele.