Stiri din Baia Mare

„Botezul Domnului" sau Bobotează, cum este cunoscută această sărbătoare, nu este cu nimic mai prejos decât Crăciunul, în Maramureş. Cu această ocazie, femeile pregătesc mese îmbelşugate, cu cele mai bune delicatese şi reamenajează casa pentru ca anul următor să fie unul cu noroc. 

Pregătirea pentru Bobotează începe cu câteva zile înainte, când în satele din Maramureş, gospodinele fac curăţenie şi reamenajează casa. Obicieiul spune că asta aduce cu sine noroc şi prosperitate în noul an. După finalizarea curăţeniei, femeile pregătesc masa de Bobotează, care nu are voie să fie cu nimic mai prejos decât cea de Crăciun „Masa din ziua de Bobotează trebuie să fie la fel de încărcată şi de îmbelşugată ca şi cea de Crăciun. Gospodinele aşază sub faţa de masă o mână de fân şi una de ovăz pe care le dă animalelor după ce preotul sfinţeşte casa", a spus etnologul Janeta Ciocan. 

Se întorc oalele cu gura în jos

Pe parcursul curăţeniei generale, din casă şi din gospodărie, femeile întoarc toate oalele din casă şi din curte cu gura în jos, pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele, iar pentru a feri gospodăria de rele şi necazuri se aşează la tocul uşii şi la ferestre fire de busuioc.

Casele sunt sfinţite aleator

Odată cu Bobotează începe şi sfinţirea caselor în Maramureş. Preotul este invitat să se aşeze pe laviţă, unde femeile au aşezat sub cergă câteva boabe de porumb. „Se spune că dacă părintele se aşază pe boabele de porumb, când este cinstit la masă, fetele vor primi peţitori şi cloşca va face multe ouă. Înainte ca preotul să iasă din casă, femeile îi fură un fir de cânepă din materialul cu care acesta îşi ţine crucea. Apoi fetele îl conduc pentru a vedea dacă ele sunt ultimele cărora preotul le calcă pragul", a explicat Janeta Ciocan.

Animalele prind glas

Se spune că în seara de Bobotează, animalele de pe lângă casă vorbesc între ele. Tradiţia spune că dacă cineva aude animalele vorbind, în scurt timp va muri. „Pentru ca şi în acest an să se bucure de roadele pământului, gospodarii aruncă gunoiul din casă la rădăcina copacilor şi îi ameninţă că dacă nu dau rod bogat în acest an, îi taie şi îi pun pe foc", a încheiat etnologul.