Stiri din Baia Mare

Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului menţionează zece cazuri din Maramureş. Toate menţionările se referă la terenuri sau clădiri care nu au fost retrocedate încă Bisericii Greco-Catolice.

Conform raportului, cazul cel mai vechi este cel de la Şişeşti, unde greco-catolicii sunt nevoiţi să îşi ţină slujbele în aer liber de mai bine de 16 ani, din cauza unui proces nefinalizat încă. Situaţia din satul maramureşean este prezentată drept exemplu pentru numeroasele cazuri de acest gen din Transilvania.

Un alt caz semnalat în raportul Departamentului de Stat al SUA este cel de la Săpânţa, unde reprezentanţii Bisericii Ortodoxe au început lucrări de renovare a unei biserici care aparţinuse în trecut greco-catolicilor şi care fusese revendicată. Lucrările au fost oprite ca urmare a unei decizii judecătoreşti, anulată însă de o hotărâre ulterioară a Tribunalului Maramureş. Primarul din localitate, Ioan Turda, nu este de acord cu solicitările greco-catolicilor, care vor, pe lângă biserică, retrocedarea a aproximativ 200 de hectare de teren. „Nu putem da o asemenea avere la vreo 15 oameni, e absurd", a spus primarul.

Scandal pentru patrimoniul UNESCO

Printre cazurile semnalate de raport se numără şi cel din Budeşti, unde, conform membrilor comunităţii greco-catolice, autorităţile locale refuză retrocedarea unui teren revendicat, oferind în schimb parcele ce au aparţinut victimelor Holocaustului. Propunerea a fost refuzată, se menţionează în raport. Greco-catolicii din sat au solicitat, alături de teren, şi retrocedarea uneia dintre cele trei biserici din sat, care face parte din patrimoniul UNESCO.

„Tot pot să fie nemulţumiţi"

Cea mai gravă situaţie din judeţ este în localitatea Săliştea de Sus, unde nu s-a retrocedat niciun metru pătrat de teren. „La noi în comună sunt doar câţiva credincioşi greco-catolici. Nici preot nu avem, vine unul de pe Valea Izei şi slujeşte în casa unui sătean. Nici nu ştiu cât teren revendică greco-catolicii. Dacă nu-s decât câţiva, tot pot să fie nemulţumiţi", a declarat primarul Ştefan Iuga.

Lucrurile nu stau mai bine nici în Moisei, unde din cele 1.200 de hectare revendicate de Episcopia Greco-Catolică, Comisia de Fond Funciar Maramureş a aprobat doar retrocedarea a 30. Parohia greco-catolică nu a fost, însă, pusă în posesie. „Punerea în posesie se va semna numai după ce se vor face expertizele şi va veni sentinţa judecătorească definitivă", a spus primarul de Moisei, Toader Şteţcu. Alături de teren, greco-catolicii mai revendică şi mănăstirea din Moisei, construită la începutul secolului al XVII-lea.