Stiri din Baia Mare

Bărbatul de 31 de ani îşi împarte timpul între munca socială, desfăşurată în cadrul Primăriei Baia Mare, meseria de dascăl la Universitatea de Nord şi chemarea spre cele sfinte.

Bogdan Gavra este preotul atipic căruia nu şti cum să se i te adresezi. Are zilnic de-a face cu zeci de băimăreni necăjiţi care-i cer ajutorul la Primăria Baia Mare, predă studenţilor practici de asistenţă socială, este expert în proiecte şi oficiază slujbe în biserică. „Mi-e totuna că mi se spune «părinte» sau «domnule profesor». Important este să reuşesc să transmit mesajul pe care-l am de transmis", lămureşte dilema preotul profesor. Se visa de mic silvicultor. Iubea natura pentru că şi-a petrecut primii 11 ani din viaţă în casa bunicilor din Jibou, la poalele pădurii. „Visam de mic că voi face ceva în domeniul silviculturii, că voi ocroti pădurea, copacii şi tot ce se leagă de natură", spune Bogdan. Abia după ce a absolvit liceul la o clasă de silvicultură al unui liceu băimărean, Bogdan Gavra şi-a dat seama că este mai aplecat spre morala creştină, decât spre silvicultură.

Urmează tradiţia familiei

Cu tatăl şi fratele mai mare preoţi, Bogdan Gavra a decis să urmeze tradiţia familiei şi a dat admitere la Facultatea de Teologie de la Alba Iulia. „Am fost câte cinci concurenţi pe un loc, atunci când am dat admitere. Perioada în care m-am pregătit pentru examen a fost o plăcere. Atunci am realizat că trebuie să fiu preot", îşi aminteşte părintele. După doi ani de teologie la Alba Iulia, s-a transferat la Oradea, ca să fie mai aproape de casă. „Dorinţa de a fi preot mi-a fost întărită când am predicat pentru prima dată în faţa mulţimii. Una e să vezi pe altul cum face asta, la fel cum îi vedeam pe tata şi pe fratele meu, şi alta este să faci tu", a mai spus preotul.

Este preot onorific

După absolvirea facultăţii, s-a angajat ca inspector la Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Baia Mare şi a fost hirotonit diacon onorific la una dintre bisericile din oraş. În urmă cu aproape doi ani, a devenit preot la biserica „Duminica Mironosiţelor", din municipiu. „Rămân la convingerea mea că preoţia este o misie şi nu trebuie privită ca o meserie ca oricare alta. În primul rând, trebuie să ai convingerea că asta vrei să faci. Nu mergi ca la birou, timp de opt ore, şi apoi mergi acasă şi gata", spune Bogdan. „Mi-aş dori să petrec mai mult timp în biserică, dar reuşesc să mă împart între locul de muncă, universitate, biserică şi familie", continuă acesta.

Şi-a convins colegii să mai facă şcoală

Lucrătorul social, aşa cum se autointitulează Bogdan Gavra, spune, zâmbind cu subînţeles, că nu poate să „se lepede" de niciuna dintre cele două meserii alese, cea de preot sau cea de lucrător social. Din anul 2007, de când predă disciplina de asistenţă socială la Universitatea de Nord Baia Mare, şi-a convins o mulţime de colegi să urmeze cursurile facultăţii sau chiar să se perfecţioneze prin studii post-universitare sau doctorale. „Paradoxal, am colegi care mi-au devenit studenţi, dar şi invers, foşti studenţi care mi-au devenit colegi la Serviciul Public de Asistenţă Socială", explică preotul care este şi funcţionar pulbic.

Este implicat în majoritatea proiectelor dezvoltate de Primăria Baia Mare pentru persoanele asistate social din municipiu. Singurul lui regret este că nu poate să ajute pe toată lumea care îi solicită asistenţa.

Profil

Născut: 20 noiembrie 1979, în judeţul Sălaj

Studii: Facultatea de Teologie, din cadrul Universităţii Oradea

Familie: căsătorit, un băiat

Ce-i place:

Profesorului-preot îi place să joace tenis de câmp şi să facă excursii în natură. Petrece o mare parte din timpul lui liber cu fiul lui şi cu soţia, dar spune că şi-ar dori o zi cu cel puţin 48 de ore ca să aibă răgaz pentru toate. O altă plăcere a lucrătorului social este să facă, zilnic, revista presei. Ascultă cu mare plăcere formaţiile româneşti Phoenix, Cargo şi Iris şi mărturiseşte că îi place, în general, muzica de calitate, fără a fi adeptul unui singur stil.

Ce nu-i place:

Fără să stea pe gânduri, preotul răspunde răspicat că detestă minciuna şi pe cei care recurg la acest mijloc. Nu suportă să culeagă cartofi, activitate despre care spune că i-a marcat în mod neplăcut copilăria. Tolerează destul de greu căldura. Se simte limitat financiar şi legal, atunci când nu poate să-i ajute pe toţi cei care îi solicită sprijinul.

Întrebări şi răspunsuri:

Când eşti profesor, eşti şi preot?

B.G.: Da. Cred că ambele. Nu poţi să te delimitezi de o misiune sau de o muncă. Preoţia este o misie, iar predatul în sistemul de învăţământ este o meserie. Consider că sunt, în acealşi moment, şi preot, şi profesor. Cele două se împletesc, ba chiar aş putea spune că se completează de minune una pe cealaltă.

Dacă ar fi să alegi, ai alege să fii preot sau profesor?

B.G.: Dacă aş fi pus în situaţia de a alege, cred că aş alege să fiu preot. Bine, rămân la convingerea mea că preoţia se face benevol, nu ca mijloc de trai, aşa că mi-aş dori ca momentul în care ar trebui să fac această alegere să fie cât mai încolo, să-mi pot permite să fiu preot benevol în continuare.