Miliardarii Bacăului

Dorinel Umbrărescu, Dragoş şi Adrian Pavăl şi Costel şi Paulina Căşuneanu apar în Topul „Forbes 500 Miliardari“. Ediţia 2010 a catalogului „Forbes 500 Miliardari“, a fost lansată oficial astăzi, iar de mâine va putea fi cumpărată de la chioşcuri, la preţul de 20 de lei. Specialiştii „Forbes“ România au evaluat peste 1.000 de companii şi 5.000 de active imobiliare care aparţin celor 500 de miliardari prezenţi în

Dorinel Umbrărescu
vârsta: 49 ani
avere: 380-400 milioane euro
domeniu de activitate: construcţii

Dorinel Umbrărescu sfidează criza. În plină prăbuşire a pieţei construcţiilor, el a reuşit,  graţie companiilor pe care le deţine împreună cu soţia sa, Spedition UMB SRL şi Tehnostrade SRL să crească semnificativ. Afacerile derulate numai prin cele două firme au ajuns anul trecut la aproximativ 373 de milioane de euro.

Profitul de pe urma lucrărilor de construcţii efectuate în 2009 a depăşit 20%, ajungând până la 86 milioane euro. În contextul unei pieţe a construcţiilor cu 17% în scădere, profitul celor două firme deţinute de Umbrărescu a crescut cu 9 %.(în 2008, Spedition UMB şi Tehnostrade au avut un profit net de 78 milioane euro) O fi bine? Sau foarte bine? Potrivit informaţiilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Spedition UMB şi Tehnostrade au luat caimacul, în 2009.

Mai exact, companiile controlate de Umbrărescu au obţinut cel mai mare contract de infrastructură, în valoare de aproximativ 173 milioane euro, pentru reabilitarea Drumului Naţional 12. Serviciile celor două companii sunt aşadar mult mai profesioniste decît ale multor  multinaţionale cu renume în domeniu, precum Astaldi (Italia) sau FCC Construction (Spania). Acestea au primit în 2009 proiecte de infrastructură de 137 milioane euro, respectiv 100 milioane euro.

Contractul câştigat anul trecut de firmele lui Umbrărescu nu constituie însă o noutate, în perioada 2007-2009, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) atribuind constructorului băcăuan multe astfel de proiecte.  Reabilitarea DN 2D, Focşani-Ojdula, spre exemplu, contract aflat în derulare presupune virarea în contul UMB Spedition a aproximativ 150 milioane de euro pentru refacerea  a 118 km de drum naţional. În acest context, ambiţia antreprenorului de a deveni cel mai puternic constructor din ţară este pe deplin justificată.

Recent, prin intermediul unui anunţ în Monitorul Oficial se informa că opt firme la care Dorinel Umbrărescu este acţionar vor fuziona prin absorbţie într-o singură societate, Spedition UMB. Mutarea a fost justificată prin faptul că, astfel, se vor reduce semnificativ costurile administrative şi operaţionale. Fuziunea presupune astfel absorbţia de către Spedition UMB a Tehnostrade, Com-Axa, Auto Rom, Drumuri, Sped UMB şi Techno-Stone.

Fuziunea se va realiza, se menţiona în comunicat, cu transmiterea integrală a patrimoniului societăţilor absorbante catre Spedition UMB. Aceasta din urmă va avea astfel, după fuziune, o cifră de afaceri mai mare decât Romstrade din Giurgiu, devenind cel mai puternic constructor din România.


Dragoş şi Adrian Pavăl
vârsta: Dragoş - 44 ani, Adrian - 42 ani
avere: 280-300 milioane de euro
domeniu de activitate: bricolaj

Pe o piaţă a construcţiilor prăbuşită, cu şanse minime de revenire în acest an, fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, sunt printre singurii care şi-au bugetat o creştere a încasărilor, în 2010.

Dragoș și Adrian Pavăl au anunțat la începutul anului că estimează pentru acest an o creștere a vânzărilor până la 290 milioane euro, față de 252 milioane euro, în 2009. În acest context, Dedeman ar trece înaintea reţelei Praktiker, liderul pieţei locale de bricolaj. Compania germană a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 257 milioane de euro, în România, însă, după primul semestru al acestui an încasările sunt în scădere cu 14%.

Avansul raportat de reţeaua deţinută de fraţii Pavăl din Bacău vine pe fondul extinderii cu cinci noi magazine în perioada iulie 2009-iulie2010, în oraşele Bucureşti, Iaşi, Braşov, Craiova, Arad şi Timişoara.

La finele primelor opt luni ale acestui an, compania avea 20 de unităţi operaţionale, iar bugetul de extindere în cele şase oraşe bifate pe listă în ultimul an poate fi estimat la 80 milioane de euro. Pentru cea mai recentă unitate deschisă în acest an, cea de la Timişoara (magazin deschis la finalul lunii iulie), retailerul român a anunţat o investiţie de 17 milioane euro. Magazinul deţine o suprafaţă de vânzare de 14.500 de metri pătraţi.

Rezervaţi în declaraţii, cei doi refuză să răspundă la întrebări referitoare la strategia de dezvoltare a firmei. Însă mişcările pe care Dedeman le face pe piaţa locală de bricolaj conduc spre o singură direcţie: expansiunea accelerată a firmei. Mărturie stă harta publicată pe site-ul companiei unde câteva oraşe noi aşteaptă să intre sub umbrela firmei-mamă Dedeman (Reşiţa, Oradea, Cluj-Napoca, Giurgiu, Tulcea, Slobozia). 

Fraţii Pavăl au intrat în afaceri în primii ani după ’89, fără prea multă experienţă sau bani şi au avut nevoie de zece ani ca să pună la punct formatul actual al Dedeman: magazine cu suprafeţe ce variază de la 4.000 la 14.000 de metri pătraţi, circa 40.000 de articole şi o reţea ce va trece de 20 de unităţi chiar până la finalul acestui an. Dedeman a pornit din 2002 ca şi reţea de magazine de bricolaj, în prezent luptându-se pentru supremaţie pe picior de egalitate cu retaileri internaţionali, precum Praktiker, BauMax sau Bricostore. 

Încă de la început cei doi oameni de afaceri au preferat să achiziţioneze propriile spaţii comerciale, înlocuind plata chiriei cu rata la bancă. Strategia lor a fost puţin diferită faţă de cea a competitorilor, dar bine calculată. Iar cu fiecare an ce trece, cei doi matematicieni dovedesc tot mai mult că au găsit formula succesului în afaceri.


Costel Căşuneanu
vârsta: 50 ani
avere: 200 milioane de euro
domenii de activitate: Infrastructură, prelucrarea lemnului

Spre deosebire de fiul său Costeluş, mare amator de cancanuri, Costel Căşuneanu încearcă să se ţină departe de presa de scandal. Preferă să se ocupe de contractele sale de milioane de euro pe care le derulează cu statul român.

Cu toate acestea, la începutul anului, Căşuneanu a ţinut prima pagină a ziarelor odată cu reţinea sa de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Numele său a fost legat de cel al senatorului Cătălin Voicu, al magistratului Florin Costiniu şi al omului de afaceri Marius Locic, toţi find cercetaţi pentru fapte de corupţie. De altfel, Căşuneanu a avut şi mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile, însă a scăpat la începutul lunii mai doar cu punerea unui sechestru asigurator pe 200.000 de euro. 

O nouă miză

Deşi problemele cu legea îi dădeau bătăi de cap, Căşuneanu nu a putut trece neobservat în cel mai mare proiect de infrastructură, metroul din Drumul Taberei, un proiect de 220 milioane de euro. Astfel, numele lui Căşuneanu apare alături de cel al altor “regi” ai lucrărilor de infrastructură din România, precum Ovidiu Tender, Dan Besciu, Florea Diaconu, şi al unor giganţi internaţionali din construcţii. 

În martie, 20 de consorţii depuseseră documentaţia pentru licitaţia proiectului. Surpriza este participarea firmei Pa&Co International, patronată de Căşuneanu, în cadrul unui astfel de consorţiu. Omul de afaceri s-a alăturat lui Dan Besciu, proprietarul Euro Construct Trading ’98, şi firmei portugheze Soares da Costa. Licitaţia se află încă în faza de precalificare, “regii asfaltului” din România cât şi cei din străinătate fiind încă în expectativă.

Criză în afaceri

Menţinerea celor 1.200 de locuri de muncă şi a poziţiei pe piaţa construcţiilor de drumuri din România au reprezentat principala provocare în 2009 pentru Pa&Co International, companie deţinută de soţii Paulina şi Costel Căşuneanu. Firma a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de aproximativ 52 milioane euro şi un profit de şase milioane de euro. “Conjunctura economică nu a fost una favorabilă, mai ales când lucrezi cu statul”, spune Căşuneanu.

Considerat a fi unul dintre “regii asfaltului”, titulatură pe care o împarte cu Dorinel Umbrărescu, proprietarul Spedition UMB, datorită multitudinii de contracte de infrastructură pe care le derulează, Căşuneanu îşi simte ameninţat statutul de incapacitatea statului de a-şi onora plăţile.

“Toţi te invidiază şi cred că ai dat marea lovitură, dar nimeni nu vede că a lucra cu statul înseamnă să îl creditezi, să apelezi la credite bancare pentru a putea să continui lucrări începute, pentru care nu mai sunt resurse bugetare”, afirmă omul de afaceri. El continuă, spunând că statul nu este deloc tolerant atunci când ai de plătit taxe sau TVA din facturi pe care nu le-ai încasat tocmai de la el.

“Este un partener sigur, dar care schimbă regulile în timpul jocului. Lipsa de predictibiliate a mediului economic este o problemă cel puţin la fel de mare ca şi criza economică pe care o traversăm”, mai spune Căşuneanu. Potrivit declaraţiilor omului de afaceri băcăuan în 2009, investiile companiei s-au îndreptat spre achiziţia unor utilaje şi tehnologii, suma alocată fiind de peste cinci milioane de euro.

După 20 de ani

Despre perioada dificilă cu care economia românească se confruntă în prezent, omul de afaceri spune că îi reaminteşte de cea a anilor ’90, moment  în care a intrat în afaceri. Businessul Pa&Co International a fost început imediat după Revoluţie, sub denumirea de International Transport  Services (ITS). În 1991, cifra de afaceri ajungea deja la 1,3 milioane de dolari, fapt care l-a propulsat pe Căşuneanu pe lista primilor milionari de după Revoluţie.

Următorul pas a fost o investiţie într-o fabrică de parchet triplustratificat, la Oneşti (firmă pe care Căşuneanu o consideră una dintre cele mai mari reuşite ale sale), şi extinderea producţiei cu panouri de lemn, uşi şi ferestre, prin formarea companiei Pa&Co Industrie. Ulterior, la sfârşitul anilor ’90, afacerile s-au diversificat şi pe segmentul construcţiilor civile şi industriale.

La 20 de ani după intrarea într-o afacere care l-a ajutat să clădească un adevărat imperiu financiar, Căşuneanu nu se vede renunţând în curând la firma pe care o conduce, şi îşi pregăteşte cei doi fii, Ionuţ şi Costel, să o preia.