Meşteri populari din toată ţara s-au adunat în Bacău la Târgul de Procoavă FOTOGALERIE

Târgul de Procoavă

Târgul de Procoavă, eveniment cuprins în calendarul Zilelor Bacăului, a fost deschis joi, 4 octombrie, în Piaţeta Tricolorului.

Peste 50 de artizani din toate colţurile României au venit să-şi etaleze pe rafturi mărfurile fabricate de ei. Cojoace din piele  naturală, bijuterii, icoane şi tot felul de tablouri, brânză afumată şi de burduf sau pahare cu pai de sticlă sunt doar câteva dintre mărfurile scoase la vânzare.

Mircea Sin (55 de ani) a venit tocmai din Turda ca să vândă pahare de sticlă făcute cu mâna lui. Afirmă că este sticlar de când se ştie şi toată viaţa a muncit la temperaturi ridicate. Acum a ieşit la pensie şi şi-a pornit propria afacere cu nişte tuburi pe care le aduce din Germania. Cu un aparat special şi la temperaturi de peste 1.600 de grade Celsius tuburile sunt transformate în pahare cu tot cu pai. Unele au două paie, adică sunt numai bune pentru îndrăgostiţi.  Râde şi spune că paharul cu tot cu pai de sticlă este cea mai bună invenţie pe timp de criză. "Din paharul ăsta se bea puţin şi se culcă repede! Adică alcoolul băut cu paiul are efect dublu", spune Sin.

Gheorghe Munteanu (60 de ani) face icoane din paie de peste 20 de  ani. Primul tablou din tulpini de cereale a fost făcut pe vremea când era elev la liceu şi reprezenta Palatul Culturii din Iaşi. De atunci, omul a făcut sute de tablouri. Pe unele le-a scos la vânzare, pe altele le ţine acasă la loc de cinste şi nici nu-i trece prin cap să le dea. „Eu cu soţia mea culeg paiele de pe câmp vara. Unele au nuanţe de mov, altele sunt portocalii, albastre, galbene sau albicioase. Le folosesc la veşmintele sfinţilor din icoane", a spus bărbatul. 

Soţii Maria şi Vasile Neamţu sunt din satul Nemţişor, judeţul Neamţ şi au venit în Bacău ca să vândă obiecte făcute din lemne strâmbe. Scrânciobe, băncuţe, scăunele sunt făcute cu migală de cei doi soţi. Povestesc cu bucurie că meşteşugul l-au învăţat de la părinţii lor. "Şi părinţii şi bunicii noştri au fost dogari, adică au ştiut să lucreze în lemn. Noi continuăm această tradiţie. Şi nepoţica noastră învaţă acum de la noi", a afirmat Maria Neamţu.

Rămâi pe bacau.adevarul.ro pentru a afla noutăţile din judeţ.