Constantin Mardare, 60 de ani în altar: „Botezam pe ascuns copiii securiştilor“

Preotul, fost protopop al Protoieriei Bacăului, cel mai în vârstă duhovnic din judeţ, spune că nici în perioada regimului comunist poporul român nu s-a îndepărtat de credinţă.

Preotul şi-a petrecut mai bine de jumătate de secol în slujba Bisericii Ortodoxe. „De mic m-am rugat la Dumnezeu să-mi dea voce. Bunicul mă ducea des la biserică. Am vrut să mă fac preot“, îşi începe el povestirea.

În localitatea Şerbeşti, judeţul Bacău, viitorul protopop al Bacăului şi-a petrecut primii ani din viaţă. Apropiat de cele sfinte şi de natură, a simţit că are darul pentru a deveni preot. A urmat Seminarul Ortodox din Roman. Cel mai mult i-a plăcut la Cernăuţi, unde a făcut primii ani de facultate, până la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

Alungat din oraşul studenţiei

„Cernăuţiul era un oraş occidental, iar majoritari erau românii. Curentele antisemite nu se simţeau, deşi cu toţii auzeam că se apropie războiul şi ştiam ce-i în alte părţi ale lumii. Era armonie între români şi evrei“, îşi aminteşte el. I-a plăcut foarte mult să se plimbe pe strada Iancu Flondor, să admire arhitectura clădirilor parcă cioplite în stâncă. Au fost ani în care s-a cultivat în disciplinele teologiei şi a gustat din poezia lui Mihai Eminescu. „Erau profesori foarte buni acolo, doctori erudiţi în teologie. Vladimir Pelipceanu preda ebraica, Valerian Şesanu, istoria bisericii universale, iar Doichiţă dogmatica“, povesteşte preotul Mardare.

În iunie 1940, la fel ca şi alţi români, a trebuit să plece în 24 de ore din oraşul studenţiei. „Mi-a părut tare rău de ce s-a întâmplat. De atunci, nu am mai ajuns în Cernăuţi“, spune preotul. Ultimii ani de facultate i-a făcut la Suceava. Şi-a cunoscut soţia în 1943. S-a hirotonit pe timp de război, ca diacon, apoi preot. A parcurs toate treptele bisericeşti, la Biserica Precista din Bacău, unde a fost protopop al Bacăului. „La 80 de ani când am ieşit la pensie, aveam 60 de ani vechime“, a mai spus Constantin Mardare.

A slujit ca preot în toată perioada comunistă. Ani în care Biserica a fost marginalizată, dar nu distrusă. O parte dintre comunişti au înţeles că nu poţi rupe din sufletul poporului român credinţa în Dumnezeu.
„Veneau la noi comunişti. Unii erau şi securişti. Ne spuneau să lăudăm în timpul slujbei partidul. Ne spuneau: «La orice cuvântare, rugăciune, să începi cu Ceauşescu şi să termini cu Ceauşescu». Şi aşa făceam. Ne-au lăsat în pace“, a mai spus preotul Mardare.

Şi comuniştii botezau copiii

Deşi ideologia de atunci le cerea să se rupă de religie, care era considerată după Marx, ”opiul popoarelor”, organele de partid şi cei de la Ministerul de Interne, care trebuiau să vegheze la starea bisericii, încălcau regulile. Dar cereau de la preoţi discreţie. „Veneau cei de la Securitate la noi. Ne cereau să le botezăm copii, pe ascuns. Le era frică să nu-şi piardă serviciul, dar nu renunţau la credinţă. Îi duceam la mănăstiri ferite. Nu participau mulţi, de frică să nu se afle“, a mai spus Constantin Mardare.
Deşi a păşit în cel de-al 90-lea an al vieţii şi are zece ani de când s-a pensionat, preotul băcăuan încă este căutat de credincioşi. „Şi acum am enoriaşi care vin la mine să capete mângâiere, un cuvânt pentru suflet şi să se mărturisească“, spune preotul.

Întrebări şi răspunsuri
Cum vi se pare că a evoluat Biserica Ortodoxă Română în ultimii 20 de ani?
Bisericile sunt pline ochi, de nu mai încap oamenii în ele. Îmi place că s-au construit noi lăcaşuri de cult. Am auzit că primarul Stavarache i-ar fi zis episcopului: «Multe biserici s-au mai făcut preasfinţite!» La care i s-ar fi răspuns: «Dar şi crâşme s-au făcut multe!!». Credinţa şi munca îl vor salva pe acest popor.

Ce-i place
„Îmi place poporul român, munca, credinţa şi evlavia lui. E un popor care a îndurat mult. Îmi place Eminescu, Slavici, Creangă. Îmi plac oamenii buni şi pădurile. Iubesc copacii, îi sărut că sunt făptura lui Dumnezeu. Îmi place să merg pe munte şi să ascult muzică populară şi bisericească“, spune bătrânul preot.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii perfizi, fără caracter. Nu-mi place suferinţa poporului român“, a adăugat el.

Profil
Născut. 11 februarie 1922, Şerbeşti, Bacău.
Studii. Facultatea de Teologie Cernăuţi (1938-1940), Facultatea de Teologie Suceava (1940-1942).
Familie. Este căsătorit, are două fiice.