Bacău: Cei mai bogaţi băcăuani

Bacău: Cei mai bogaţi băcăuani

Cei mai bogaţi 500 de români identificaţi de Forbes România au pierdut în total, pe parcursul ultimul an, aproape 10 miliarde de euro

CITIŢI  ŞI

• Braşov: Milionarii de la poalele Tâmpei, în topul Forbes 500  
• Sibiu: Milionarii Sibiului in topul Forbes 500
• Mures: Milionarii Muresului in topul Forbes 500
• Ploieşti: Topul milionarilor Prahovei, în topul Forbes

Averea lor a totalizat 29 de miliarde de euro (cu 25% mai mică decât anul trecut), adică 21% din PIB-ul României pe 2008.

În timp ce 314 oameni de afaceri au înregistrat pierderi în ultimul an, 86 dintre ei şi-au mărit averile. Alţi 88 au intrat pentru prima dată în acest clasament.

Ca şi anul trecut, Bucureştiul concentrează aproape jumătate dintre miliardari, respectiv 218 de persoane, cu 18% mai mult decât anul trecut (204 persoane). La nivelul regiunii de nord-est a ţării, oraşul cu cei mai bogaţi oameni de afaceri este Bacăul. Cu averile cele mai mari au fost cotaţi Dorinel Umbrărescu, familia Căşuneanu şi fraţii Pavăl. Oraşul unde activează cei mai mulţi miliardari din regiune este Iaşiul.

TOP 9 Bacău
1. Dorinel Umbrărescu (loc 14)
2. Costel şi Paulina Căşuneanu  (loc 21)
3. Adrian şi Dragoş Pavăl (loc 23)
4. Dumitru şi Sergiu Sechelariu  (loc 105)
5.Ovidiu Budeanu (loc 188)
6. Viorel Rusu (loc 362)
7. Costică Rusu  (loc 366)
8. Gheorghe Antochi (loc 416)
9. Damian Mereu (loc 428)

Revista Forbes 500 Miliardari poate fi găsită la toate punctele de vânzare a presei de marţi, 6 octombrie, la preţul de 7,99 lei.

Costel şi Paulina Căşuneanu (locul 21)

250 de milioane de euro, scădere (500 milioane de euro 2008)
 Despre perioada de la mijlocul anilor ’90, când cursul valutar o lua razna şi dobânzile bancare explodau, Costel Căşuneanu, proprietarul holdingului Pa&Co International, cu activităţi în transporturi, infrastructură rutieră sau imobiliare, spune că a fost infinit mai grea comparativ cu anul 2009. Acele momente i-au dat omului de afaceri o lecţie importantă, pe care o aplică şi acum: continuarea investiţiilor indiferent de climatul economic.

„Aveam un împrumut bancar greu de dus în acele condiţii“, adaugă Căşuneanu amintindu-şi de problemele prin care a trecut când, în 1994, a decis să investească într-o fabrică de parchet triplustratificat. Anul trecut, volumul investiţiilor s-a cifrat la 38 de milioane de euro. În total, investiţiile derulate în ultimii 15 ani depăşesc suma de 100 de milioane de euro. Principala destinaţie a banilor a fost achiziţia de utilaje de ultimă generaţie, aparatură necesară pentru perfecţionarea business-urilor pe care le derulează.

În ceea ce priveşte încasările companiei, acestea s-au ridicat la peste 90 de milioane de euro, în creştere cu circa 50% faţă de rezultatul din 2007. Băcăuanul este pasionat de maşinile de epocă, „microb“ moştenit şi de cei doi fii ai săi.

Adrian şi Dragoş Pavăl (locul 23)

240 de milioane euro, creştere (75-80 mil. euro 2008)
Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl deţin retailerul de materiale de construcţie şi amenajări interioare, Dedeman Bacău, cu o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2008. Dedeman a pornit în 2002, ca reţea de magazine, iar în prezent se luptă cu retaileri internaţionali precum Praktiker, BauMax sau Bricostore.

Dumitru şi Sergiu Sechelariu (locul 105)

59 de milioane euro, scădere (190-200 mil. euro 2008)
Preocupările lui Dumitru Sechelariu sunt legate de cei patru copii pe care îi îndrumă spre o carieră sportivă. Cea mai mare mândrie a fostului primar al Bacăului este fiul său, Doru Sechelariu, care doboară recorduri la cursele de Formula 1. Fiul său de 16 ani se află pe locul 16 în clasamentul general al piloţilor din Formula BMW.

Ovidiu Budeanu (locul 188)
30-31 de milioane euro, creştere (25-26 mil. euro 2008)
Ovidiu Budeanu a deschis primul mall din Bacău. Proprietarul Arena City Center spune că traficul mall-ului este de circa 8.000 de persoane zilnic, iar în weekend numărul vizitatorilor ajunge la 10.000-12.000 de persoane. Ovidiu Budeanu vrea să menţină acest număr chiar şi pe perioada crizei, când consumatorii sunt mai economi.