Bacău: Portret/ Lăcrămioara Istina scoate la lumină Cultura Cucuteni

Moldoveanca Lăcrămioara Istina conduce şantierul de la situl arheologic de la Fulgeriş, comuna băcăuană Pânceşti.

Lăcrămioara a descoperit că-i place arheologia încă de când era elevă în şcoala generală. Pe atunci obişnuia să meargă cu prietenii pe Calea Bârladului, la Capu Dealului, unde se jucau în nişte beciuri abandonate. „Mergeam la un bot de deal. Era periculos, dar pe noi ne atrăgea acest lucru. Îmi plăcea încă de pe atunci să descopăr lucruri noi. Cu toate acestea, cu adevărat a început să mă pasioneze arheologia în liceu, unde l-am avut ca profesor de istorie pe dr. Ioan Mitrea“, spune băcăuanca. Lucrurile pe care le-a predat profesorul de istorie legate de siturile arheologice din ţara i-a trezit interesul.

„Eu notam locurile în care nu se făcuseră săpături şi visam să ajung într-o bună zi la ele“, a mai zis Lăcrămioara. După liceu, băcăuanca a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Iaşi. Anii studenţiei i-au dat prilejul de a merge în practică la diverse şantiere ale siturilor arheologice din ţară. „În anul I am mers timp de trei săptămâni la şantierul de la Târgu Frumos la Baza Pătule. A fost primul sit arheologic la care am săpat efectiv, sub îndrumarea profesorului Nicolae Ursulescu“, a explicat Lăcrămioara.

În anii următori a mers în practică şi la siturile arheologice de la Răcătău şi Poduri. „La Răcătău am mers la o cetate dacică, iar la Poduri am petrecut o vacanţă săpând la o colină formată din 13 nivele de aşezări omeneşti. Aici s-au găsit multe obiecte din Cultura Cucuteni“, a mai spus Lăcrămioara.

Coordonează şantierul de la Fulgeriş

După finalizarea studiilor universitare s-a angajat la Muzeul de Istorie, unde după ce s-a familiarizat cu munca de muzeograf, din 1998 până în 2002 a participat la noi campanii de săpături arheologice la un mormânt tumular din Răcătău. „Am descoperit aici o tolbă cu 80 de săgeţi, patru amfore, o fructieră, dar şi cinci piese de aur reprezentând podoabe vestimentare”, a mai zis ea. Ulterior, arheologul şi fostul director al Muzeului de Istorie, Viorel Căpitanu, i-a încredinţat spre cercetare situl arheologic de la Fulgeriş, din comuna Pânceşti.

„Mai întâi l-am vizitat şi am realizat că acolo sunt rămăşiţe din Cultura Cucuteni şi că peste acest nivel sunt urme din Epoca Bronzului şi Epoca Geto-Dacică“, a mai spus băcăuanca. „Am săpat până în 2009 şi am descoperit cinci locuinţe din care a rezultat un material valoros. Mai exact, am găsit unelte, arme din piatră şlefuită şi cioplită, vase ceramice pictate şi circa 120 de statuete omeneşti şi zoomorfe“, a încheiat ea.

întrebări şi răspunsuri

Când este perioada propice pentru săpături?
În general, noi mergem pe şantier în lunile iulie şi august. Lucrăm de dimineaţa pănă seara şi dormim la localnicii din sat. Anul acesta vom pleca la Fulgeriş, undeva în jurul datei de 10 iulie.

Cum au fost valorificate descoperirile de la Fulgeriş?
În 2008 am participat la o expoziţie foto-documentară şi un simpozion la Vatican, unde am prezentat, alături de muzeologi din Ucraina şi Republica Moldova, obiecte din Cultura Cucuteni, iar cu un an înainte am scris un amplu articol despre ele, la care am anexat poze în cartea „Tesori di una civilta preistorica di Carpazi“, publicată în Italia. Urmează să scriu o monografie arheologică.

ce-i place
Lăcrămioara iubeşte să urmărească emisiuni documentare, în special despre Egipt şi să petreacă cât mai mult timp alături de băieţelul ei de şase ani. De asemenea, îi place arta fotografică.

ce nu-i place
Nu urmăreşte emisiunile în care se discută politică. Nu mănâncă niciodată ficat şi urăşte traficul aglomerat din oraş. Este de părere că Primăria ar trebui să lărgească străzile.

profil
născută. 21 octombrie 1973, la Bacău.
studii. Facultatea de Istorie de la Universitatea „Al I. Cuza“ din Iaşi.
familie. Este căsătorită, are un copil.