Bacău: PORTRET/ Katy Andrieş pictează scriitori pe zidurile universităţii

Profesoara de la Liceul de Artă este pasionată de pictura murală. Împreună cu elevii săi l-a zugrăvit pe Alecsandri pe unul dintre pereţii instituţiei de învăţământ superior.

A înţeles că este atrasă de pictură când era în clasa a II-a după ce, în timpul grădiniţei, se considera un antitalent. Spune că poate ar fi rămas aşa toată viaţa dacă în şcoala primară nu l-ar fi avut ca profesor de desen pe Mihai Bejenariu, omul de la care a învăţat să picteze.

De existenţa talentul ei şi-au dat seama şi părinţii, însă abia în clasa a IX-a şi-au dat acordul să urmeze Liceul de Artă „George Apostu“ din Bacău. Aici l-a cunoscut pe renumitul profesor de desen Gheorghe Velea, care i-a îndrumat paşii în lumea culorilor.

De la şevalet la pictura murală

„Era un om sufletist şi cald. De la el am luat dragostea pentru artă şi pentru meserie şi tot de la el am învăţat să-i respect pe cei din jur. Un artist nu poate fi complet dacă nu are aceste calităţi“, a spus Katy.  În cei patru ani de liceu a făcut pictură de şevalet. A învăţat să combine culorile şi să se joace cu ele în mod profesionist.

A obţinut chiar şi o menţiune la olimpiada judeţeană de desen şi îşi dorea să intre la Facultatea de Arte Plastice, Secţia Grafică. Nu i s-a împlinit acest vis pentru că a fost acceptată în final la secţia de Artă Murală.

A crezut că nu se va acomoda cu schimbarea, însă după ce a facut cunoştinţă cu pictura pe perete s-a îndrăgostit de ea.

„Mi-a plăcut foarte mult. Pictura murală, adică direct pe perete, îţi oferă o mai mare posibilitate de exprimare faţă de grafică sau de pictura de şevalet. Le implică pe toate la un loc şi te solicită la maximum. Scoate tot ce este mai bun din tine“, a adăugat profesoara.

După absolvirea facultăţii a ajuns profesoară la liceul unde a învăţat să picteze, iar la începutul acestui an a realizat cel mai important proiect al ei împreună cu alţi 31 de elevi.

Premieră la Universitate

A primit din partea conducerii Universităţii „Vasile Alecsandri“ propunerea de a-l picta pe unul dintre pereţii clădirii pe cel care dă numele instituţiei.

I-a atras în proiect pe elevii claselor unde ea predă. „Fiecare elev a desenat un proiect, iar beneficiarul a ales. Nu mai exista niciun perete pictat în Universitate şi mi-am dorit ca totul să iasă cât se poate de bine. Am avut încredere în elevi. M-am simţit ca un dirijor în faţa orchestrei“, a spus Katy.

Pictura a fost realizată în culori acrilice şi va rezista câteva decenii. Acesta nu este însă ultimul proiect al lui Katy. În primăvara aceasta ea şi cei 31 de elevi ai săi vor picta la Universitate alţi doi pereţi cu personalităţi din literatura română şi cea universală.

Profil
Născută. 30 octombrie 1976, Bacău.
Studii: A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design, Universitatea „George Enescu“, Iaşi.
Familie: Este căsătorită,  are un băieţel de trei ani.

Întrebări şi răspunsuri
Care este diferenţa dintre o pictură pe perete şi una pe pânză?
La o pictură pe perete trebuie să ţii cont de arhitectura construcţiei, de cel care locuieşte acolo şi, cel mai important, să ştii de la început ce vrei. Nu prea poţi greşi. Un tablou poate fi dat jos dacă nu-ţi place, dar o pictură pe perete nu o poţi muta când vrei şi unde vrei. 
Care a fost cel mai greu moment când a fost pictat Vasile Alecsandri?
Cel mai greu a fost când a trebuit să aplicăm prima mână de culoare. A trebuit să fie întinsă perfect şi s-a lucrat la o înălţime de peste trei metri. Dacă am fi greşit în această primă fază a picturii ne-am fi compromis aproape întreaga lucrare.

Ce-i place
Îi place să-şi petreacă timpul cu familia şi să se trezească dimineaţa pentru a merge la şcoală, unde îşi întâlneşte elevii. Adoră momentele când o sună un elev pentru a-i povesti ce lucrări a mai făcut sau ce idee i-a venit.

Ce nu-i place
Nu-i place situaţia actuală din învăţământ pentru că, spune ea, are multe momente în care simte că i se pun beţe-n roate din cauza birocraţiei şi a hârtiilor pe care trebuie să le completeze. O deranjează lipsa de cultură pe care o observă aproape zilnic în rândul semenilor.