Bacău: Casele de patrimoniu din oraş sunt lăsate în paragină

Proprietarii afirmă că o casă care are statutul de clădire de patrimoniu este o pacoste din cauza regimului special. Mulţi dintre aceştia au ales să le transforme în baruri.

Casa de reşedinţă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Bacău, situată pe strada Cuza Vodă, numărul 14, stă să cadă peste chiriaşi. Imobilul se află în patrimoniul Primăriei, care însă nu a investit niciodată vreun leu în refacerea clădirii. Istoricii afirmă că fostul domnitor nu a locuit niciodată în Bacău, însă se oprea de multe ori când trecea dinspre Iaşi, spre Bucureşti pentru a se întâlni cu oamenii nemulţumiţi.

Clădirea este veche de aproape 200 de ani. În urma unui incendiu care a izbucnit în 1988, a rămas doar o parte din ea. „Din cele 15 camere care au fost iniţial, după incendiu au mai rămas doar patru. O parte s-au distrus atunci, iar alte camere s-au degradat atât de tare încât zidurile s-au dărâmat în scurt timp“, a explicat Doru Pintilie, care locuieşte cu chirie în imobil încă din 1980. El afirmă că, deşi locuinţa era de patrimoniu, ea a fost declarată monument istoric abia în 1988.

„Era perioada comunistă, când începeau demolările masive ale caselor din ţară, pentru ca în locul lor să se construiască blocuri. Eu eram chiriaş şi am visat noaptea că mă întâlnesc cu cineva şi reuşesc să salvez casa de la demolare. Eu nu cred în vise, însă a doua zi m-am întâlnit cu şeful de la Patrimoniu chiar în centrul Bacăului. I-am explicat situaţia şi în scurt timp casa a fost trecută pe lista monumentelor istorice. Am salvat-o de la demolare“, a mai adăugat Pintilie.

Casa lui Vântu, refuzată de Primărie

Casa din Bacău a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu de pe strada Vasile Alecsandri, numărul 7, declarată în urmă cu 18 ani monument istoric, zace în paragină. Acest lucru se întâmplă deoarece Primăria a refuzat să o cumpere din cauza preţului ridicat, respectiv  600.000 de euro. Clădirea de aproximativ 400 de metri pătraţi, cu o curte de peste 1.500 de metri pătraţi, a fost cumpărată de omul de afaceri în 1992 şi în 2004 a fost trecută, împreună cu mai multe proprietăţi ale sale din ţară, în patrimoniul societăţii Imobiliar Network 2002, fostă Gelsor.

Vecinii spun că sunt mai bine de zece ani de când proprietarul ei nu i-a mai trecut pragul. „Înainte mai venea Vântu cu toată familia, inclusiv cu fata şi băiatul. Ba chiar la un moment dat, copiii au făcut un an de şcoală generală la Bacău. Mai veneau tot felul de oameni de afaceri şi stăteau la grătare şi chefuri. Acum, nimic”, a povestit Lucica Hapenciuc (52 de ani), care locuieşte în blocul din vecinătatea locuinţei lui Vântu.

Clădirea cu opt camere şi salon a fost locuită, în timpul regimului comunist, de toţi prim-secretarii organizaţiei judeţene ai Partidului Comunist Român (PCR) şi de şefii din Bacău ai Ministerului de Interne din acele vremuri. Printre cele mai sonore nume se află Alexandrina Găinuşe şi Ioan Bogdan Băluţă, ambii prim-secretari ai PCR.

Chiar dacă iniţial a făcut cu ochiul poziţia ultracentrală a „Casei Michelle“ de pe strada M. Kogălniceanu, fost depozit de cereale situat vizavi de Parcul Trandafirilor, acum transformat în restaurant, Primăria municipiului Bacău a refuzat în cele din urmă achiziţionarea clădirii.  Construcţia aparţine lui Adrian Sabath, cetăţean român stabilit în Canada. Preţul de 800.000 de euro, cerut de Sabath în acest moment este prea mare atât pentru bugetul Primăriei, cât şi pentru cel al Consiliului Judeţean. Proprietarul clădirii s-a decis asupra preţului după ce, ani de-a rândul s-a plimbat prin instanţe ca să câştige dreptul de proprietate.

„Nu înţeleg de ce casa a ajuns monument istoric“

După ce l-a obţinut, Sabath a vândut casa lui Gheorghe Sachelarie, un om de afaceri din municipiu, care a transformat-o în restaurant. Surpriza a venit la câteva luni după parafarea actului de vânzare-cumpărare, când Sachelarie şi Sabath au aflat că de trei ani imobilul este, de fapt, momument istoric. Din acest motiv, tranzacţia dintre cei doi este nulă şi actul de vânzare-cumpărare este egal cu zero.

Pentru a putea fi vândută casa, una dintre condiţii, în cazul monumentelor istorice, este ca Primăriei şi Consiliului Judeţean să le fie făcută prima dată „oferta“ vânzării, deoarece instituţiile locale au drept de preemţiune.

„Nu înţeleg de ce casa asta a ajuns din senin monument istoric. Habar n-am avut de noul statut al imobilului! Nimeni nu ne-a anunţat! Aici nu s-a născut nici Ştefan cel Mare, nici Regele Mihai. Clădirea a fost un depozit de cereale după ce au venit comuniştii cu naţionalizarea. Ei ce cred? Că acolo a locuit Papa Pius?”, se întreabă cu năduf Valentina Olaru, procuratorul din România al lui Adrian Sabath.