Bacău: Lucian Afrenţoaie îşi câştigă pâinea la înălţime (PORTRET)

Băcăuanul este student la Facultatea de Marketing şi susţine că salariul motivant îl face să ignore pericolele alpinismului utilitar.

Lui Lucian Ionel Afrenţoaie i-a plăcut sportul întotdeauna. Cât a fost la şcoala generală, a făcut înot de performanţă timp de nouă ani. „Am avut chiar şi rezultate remarcabile la nivel naţional. Pe prima treaptă a podimului nu am ajuns, dar am ocupat frecvent locurile II şi III“, povesteşte tânărul.  Lucian spune că odată intrat în învăţământul preuniversitar, a lăsat sportul de performanţă deoparte.

„Ştiţi cum e la liceu. E vorba de anturaj, de libertate, de tot felul de alte preocupări decât cele sportive“, glumeşte Lucian. După ce a devenit student, s-a orientat spre alpinismul utilitar. Cel care l-a făcut să accepte provocarea înălţimilor a fost fratele său. „El mi-a povestit ce înseamnă să fii alpinist utilitar, care sunt riscurile acestei meserii, dar mi-a vorbit şi despre avantaje. N-am rezistat tentaţiei şi am mers la cursuri pentru a obţine atestatul“, ne spune Lucian. Odată ce a avut patalamaua la mână, alpinistul şi-a găsit rapid de muncă.

„Contează seriozitatea coechipierului“

Primul contact cu înălţimea a lăsat urme neşterse în sufletul studentului. Acesta recunoaşte că i-a fost frică, dar că, în timp, acest sentiment s-a estompat. „M-am obişnuit apoi să lucrez la zeci de metri înălţime de sol. Într-o astfel de meserie frica nu are ce căuta. Dacă nu reuşeşti să te desprinzi de ea, trebuie să-ţi cauţi un alt job“, este de părere Lucian. Tânărul deja are un an de când lucrează la o firmă specializată şi nu mai simte nicio emoţie când stă atârnat de funii pe un bloc de zece etaje.

El spune că dacă este precaut şi se asigură foarte bine nu are niciun motiv de teamă. „Contează foarte mult şi seriozitatea coechipierului. Acesta trebuie să inspecteze atât corzile lui, cât şi pe cele ale partenerului. Aşa procedează alpiniştii utilitari. Această măsură de precauţie este mai mult decât necesară într-o astfel de meserie“, susţine studentul.

Lucian Afrenţoaie nu a avut niciun incident care să-i zguduie încrederea în sine. Nici nu-şi doreşte aşa ceva. Deocamdată se simte bine la înălţime şi s-a obişnuit cu munca în condiţii deosebite.

„Recunosc, sunt stimulat şi de faptul că am un câştig frumuşel ca alpinist utilitar. Îmi şi place ceea ce fac, dar am un salariu motivant“, declară bărbatul. Lucian nu se fereşte să spună că în cazul în care va găsi un loc de muncă mai bine plătit va renunţa să mai facă alpinism utilitar. „Deocamdată, câştig lunar câte 2.000 de lei. Nu ştiu dacă în ziua de azi în alte domenii se plăteşte mai bine“, conchide alpinistul.

Profil

Născut: 4 februarie 1988, Bacău.
Studii: Student în anul III la Facultatea de Marketing din cadrul Universităţii Bacău.
Familie: Necăsătorit.

Întrebări şi răspunsuri

Ce vei face când vei termina facultatea?
Probabil că-mi voi căuta o slujbă pentru calificarea pe care o am, cea de specialist în marketing. Dar, sincer, mă bate gândul să fac un curs de specializare şi să mă fac farmacist. Aceştia au tot timpul clienţi, deci şi bani. 

Eşti tentat să încerci şi alpinismul sportiv, dacă tot îţi place la înălţime?
Da, m-am gândit deseori să merg şi să escaladez câteva masive muntoase. Numai că nu am timpul necesar. Trebuie să mă ţin de facultate şi de serviciu. Apoi, nu am niciun coechipier cu drag de munte, iar de unul singur nu prea am tragere să fac experimente.

Ce-i place
Chiar dacă are puţin timp liber, tânărul nu a uitat de prima lui dragoste, înotul. Ori de câte ori vrea să se relaxeze, merge la bazinul de înot. „Cei nouă ani din viaţă în care am făcut acest sport mi se par acum cei mai frumoşi“, mărturiseşte alpinistul.

Ce nu-i place
Lui Lucian nu-i plac oamenii lipsiţi de caracter. „Nu vreau să am de-a face cu cei care nu-şi respectă cuvântul. Nimic nu mă deranjează mai tare decât să lucrez cu astfel de indivizi. Şi ca un făcut, tot timpul apar în drumul meu“, spune tânărul.