Femeia care scrie cărţi de folclor pentru generaţiile următoare: „Copiii noştri trebuie să cunoască trecutul“
0O arădeancă nu vrea să lase tradiţia să piară. Şi pentru acest lucru se implică în transmiterea ei mai departe. Fie că vorbim despre portul popular, fie despre obiceiuri sau sărbători.
Mai exact, Elena Rodica Colta (64 de ani) scrie cărţi despre tradiţiile din zona noastră. Ea face parte dintre acele persoane care iubeşte locul naşterii, a crescut în Arad, apoi a plecat la Universitatea în Cluj, dar nu a rămas acolo şi a revenit acasă.
„Posibilităţi ca să rămân în Cluj aş fi avut, fiindcă am terminat a patra din anul meu şi a unsprăzecea pe ţară iar în acel an la repartiţie au fost mai multe locuri în Cluj. M-am întors acasă şi m-am angajat, prin concurs, la muzeu. Tocmai se înfiinţase Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional al Judeţului Arad, ca secţie a muzeului, şi, fiind filolog, puteam să lucrez pe carte veche şi pe manuscrise. Făcusem la facultate un curs opţional de „Circulaţia cărţii vechi româneşti” iar a doua mea specializare, după limba şi literatura română, era latina. De asemenea, mai făcusem şi doi ani de greacă veche şi un an de slavonă, adică ştiam de toate câte un pic, ca să pot să încep”, spune arădeanca.
Elena Rodica Colta este etnolog, însă înainte a devenit specialist în carte veche- manuscris.
„Pentru că a deveni etnologul de azi, recunoscut atât de Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România cât şi de Societatea Etnografică Maghiară din Budapesta a fost nevoie de foarte multă muncă. În fond a fost o respecializare. Făcusem la facultate folclor cu reputatul etnolog Dumitru Pop şi cu Ioan Şeulean dar nu a fost suficient. Am citit mult, din mers, mi-am făcut chestionare, am început să fac teren, să înregistrez, să transcriu, să public. În 2008 mi-am dat doctoratul la Facultatea de Studii Europene, cu prof. Ion Cuceu, directorul Institutului de Etnologie din Cluj. Din 2008 m-am angajat şi la Centrul Cultural Judeţean Arad. În 2009 am dat examen la Ministerul Culturii de expert în icoane pe sticlă, fiindcă judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara nu aveau expert în acest domeniu şi era nevoie”, mai mărturiseşte Elena Rodica Colta.
Rodica Colta culege informaţii din teren despre traditii şi obiceiuri FOTO arhivă personală
Cărţiile pe care arădeanca le-a publicat tot aşa s-au născut din nevoie, deoarece nimeni nu o făcuse până atunci. „Am muncit mult la fiecare carte, chiar şi la numeroasele volume colective la care am fost doar coordonator sau redactor”, mai adaugă Rodica Colta.
Elena Rodica Colta este autoarea cărţii „Portul popular din judeţul Arad“ „Copiii noştri trebuie să cunoască aceste costume, să le îndrăgească şi să înveţe să le păstreze, pentru că ele sunt una din moştenirile noastre de preţ. Ele sunt cele care ne leagă de trecutul nostru, care coboară până la stratul tracic, ele sunt prezentul nostrum, ce poate fi văzut azi pe scenă, dar sunt şi viitorul nostrum, fiindcă reprezintă identitatea noastră”, a mai spus Elena Rodica Colta.
Autoarea cărţii a mai afirmat că portul popular „ne leagă de trecutul nostru”. Astfel, în carte se prezintă şi hainele purtate în zona de sus, din Ţara Hălmagiului, unde s-a cusut şi s-a purtat ţundra, cunoscută în toată ţara datorită eroului moţilor, Avram Iancu, până în satele de la sud de Mureş, în care spăcelele şi cătrânţele sunt cusute cu fir de aur şi argint.
O altă carte scrisă de arădeancă este „De la naştere la moarte”, iar acum lucrează la o carte care va include toate sărbătorile din timpul anului. Mai mult decât atât, va organiza tabăra de la Căpruţa unde va culege date despre colinde.
Se încarcă comentariile...
