Cezar Moraru cântă pe străzi, în Olanda

Cezar Moraru

A fost pasionat de muzică şi de aventură din copilărie. Cu toate acestea a întreprins tainele interpretării la instrumente destul de târziu.

PROFIL
Născut: 6 septembrie 1977 (Oneşti, judeţul Bacău)
Studii: Facultatea de Muzică din Timişoara
Experienţă: De zece ani activează pe scena Filarmonicii
Familie: Necăsătorit

Născut la Oneşti în judeţul Bacău, Cezar Morar şi-a găsit drumul pe ritmurile muzicii din pură întâmplare. Cântă la tubă, un instrument oarecum necunoscut pentru publicul neavizat. „Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să fac asta. Tatăl meu în schimb era înnebunit după muzică şi mă refer în special la muzica rock. Dovadă a făcut-o şi faptul că avea o formaţie cu care concerta”, mărturiseşte Cezar.

Viitorul muzical al tânărului arădean s-a întrezărit de abia în momentul în care a intrat la liceu. „La acea dată, îmi doream să mă înscriu la liceul economic, în domeniul turismului, dar problema a fost că nu prea erau locuri multe. Într-un final, mama a decis că ar fi bine să urmez liceul de muzică, mai ales că eu începusem să cochetez cu chitara”, spune tânărul.

Filarmonica a început să-i fie o a doua casă din clasa a zecea. Deşi recunoaşte că i-a fost foarte greu, în momentul în care a început liceul, să recupereze anii pierduţi în afara muzicii, se poate lăuda cu faptul că este primul instrumentist la tubă din istoria Liceului de Muzică din Bacău.
„Recunosc că mi-a fost destul de greu să recuperez, având în vedere că la instrumentele de alamă începi să înveţi din clasa a V-a. Trebuie să studiezi mult ca să aprofundezi”, povesteşte Cezar Morar.

Anii facultăţii în schimb, l-au şlefuit pe tânăr ca adevărat instrumentist. Ba chiar mai mult de atât, în facultate a pus bazele cvintetului de alamă „Student Brass”. „Alături de acest cvintet am fost primii din ţară care au început de Crăciun să colinde prin tramvai. Ceea ce fac alţii în prezent, noi am început în anii facultăţii”, mărturiseşte tânărul arădean.

Faptul că a început să cânte încă din primul an de facultate, a reprezentat o ocazie pentru el de a câştiga experienţă, astfel încât în momentul de faţă se vede pregătit pentru orice provocare în ceea ce priveşte muzica.
Dacă Filarmonica îi oferă plăcerea de a pune în valoare pasiunea sa, Amsterdamul în schimb îi oferă o sursă de venit. „Unul dintre hobby-urile mele rămâne chitara. De două ori pe an fac drumul Arad-Amsterdam pentru a cânta pe străzile din oraş. În Europa astfel de manifestări sunt privite cu alţi ochi faţă de ce se întâmplă la noi”, spune Cezar.

Întrebări şi răspunsuri
Cum stă tuba la capitolul literatură muzicală?
Literatura muzicală a tubei e mai săracă faţă de cea a viorii sau a pianului. Sunt multe lucrări pentru flaut, oboi sau trompetă care pot fi transpuse pe tubă. Ce se cântă la tubă e mult mai modern.

Cum vezi noua generaţie de instrumentişti?
Noua generaţie din domeniul nostru este mai determinată să muncească mai mult decât am făcut-o noi. Probail şi pentru că acum sunt mai multe şanse.

Cât de receptiv e publicul arădean?
La concertele cunoscute publicul e prezent în număr foarte mare. În momentul în care intrii mai adânc în muzica clasică, mulţi sunt circumspecţi.

Ce-i place
„Mi-ar plăcea să văd mai multă cultură în Arad şi mi-aş dori ca Teatrul Vechi să fie restaurat pentru ca are potenţial cultural foarte mare. Totodată sunt pasionat de mountain biking”, spune tânărul arădean.

Ce nu-i place
„Nu-mi place prostia şi bineînţeles, nu-mi plac manelele. Consider că nu este muzică ci doar un mod de manifestare a unui instrument”, încheie Cezar Moraru.