PORTRET: Florica Burduleanu s-a născut cu muzica în sânge

Muzica i-a fost de când se ştie cel mai bun prieten. Încă de la o vârstă fragedă, a simţit şi a ştiut că „drogul” notelor muzicale îi este menirea.

Prima dată a făcut cunoştinţă cu muzica corală înainte să împlinească cinci ani. Deşi recunoaşte că părinţii au încercat să o convingă să nu urmeze acest drum, în primul rând pentru sacrificiile pe care urma să le facă, artista nu a dat înapoi.

„Prima dată când am descoperit muzica corală a fost la biserică, unde tatăl meu era dirijor. Tata a fost mereu un autodidact şi în momentul în care m-am decis să aleg şi eu drumul muzicii a fost reticent, deoarece ştia că îmi va fi greu. Cu toate acestea, tot el m-a învăţat cum să-mi păstrez sănătatea, mai ales că muzica corală îţi suprasolicită corzile vocale”, mărturiseşte Florica Burduleanu. Chiar dacă la vârsta de cinci ani a început să cânte la mandolină, artista a ales vocea în detrimentul vreunui instrument muzical. „Mereu mi-a plăcut să cânt cu vocea. De mică am simţit că asta îmi place. Nu m-a tentat niciodată să aleg un instrument muzical deoarece mereu am simţit că cel mai bine îmi vine să cânt cu vocea”, spune artista.

A ales ce i se potrivea

Deoarece era convinsă de alegerea sa, a început studiul muzical la Liceul de Muzică din Arad. „Părinţii au încercat să mă convingă să renunţ, mai ales că eram mai firavă şi erau îngrijoraţi pentru sănătatea mea. Trebuie să renunţi la anumite lucruri atunci când alegi să cânţi cu vocea, pentru a putea să fi sănătos, să ai putere să te dedici atunci când eşti pe scenă”, povesteşte artista. Aceasta recunoaşte că a fost nevoită să facă sacrificii enorme pentru a se dedica în totalitate pasunii sale, dar nu regretă tocmai pentru că muzica i-a oferit în schimb împliniri atât pe plan profesional, cât şi personal.

„Mi-a plăcut să cânt şi de aceea am neglijat partea de familie, dar consider că a meritat să aştept atâta timp pentru soţul pe care-l am. Artiştilor, indiferent de domeniul în care activează, trebuie să li se ceară mai puţin pentru a putea dărui mai mult”, spune Florica Burduleanu.

Scena Filarmonicii i-a rămas o a doua casă, chiar dacă şi-a încercat norocul peste ocean. „Am fost plecată un an şi jumătate în Statele Unite ale Americii (SUA), dar pentru că acolo nu am putut profesa ceea ce-mi place, adică muzica, am considerat că e mai bine să revin în ţară. Consider că atunci când faci ceva din inimă şi cu drag, nu ai cum să regreţi deciziile pe care le iei”, povesteşte artista.

Întrebări şi răspunsuri

Cum vă menajaţi vocea?
Sănătatea unui muzician trebuie prevenită tot timpul, la fel ca în cazul unui sportiv. Încerc să previn şi evit excesele de tot felul.

Care a fost cea mai frumoasă experienţă pe plan profesional?
Experienţa din Austria, de la Festivalul de Operă de la St. Margareten a fost de-a dreptul şocantă, în sensul bun al cuvântului. Să concertezi în faţa a unui public atât de numeros e o experienţă pe care nu o poţi uita.

Ce-i place
Îmi place foarte mult să călătoresc, să-mi petrec timpul în aer liber şi să mă bucur de tot ce mă înconjoară.

Ce nu-i place
Nu-mi place faptul că tot mai mulţi artişti cântă playback. Un muzician trebuie să cânte mereu pentru a exprima bucuria muzicii.

Profil
Născută: 6 octombrie 1960.
Studii: Facultatea de Muzică „Spiru Haret”.
Experienţă: De 20 de ani excelează în muzica corală.
Familie: Căsătorită.