Buluceală la biserici: arădenii apelează la apa sfinţită pentru a trece de criză

Arădenii s-au îndreptat în această dimineaţă spre lăcaşele de cult pentru a lua apă sfinţită. Oamenii au adus sticle de acasă şi au aşteptat la rând să primească apă. Mulţi dintre ei speră ca apa sfinţită să îi ajute să treacă de criză.

După ce au apelat la tot felul de „şiretlicuri” şi au tăiat din bugetul personal pentru a trece de recesiune, arădenii apelează acum la cele sfinte. Înarmaţi cu sticle au dat de dimineaţă iama la butoaiele cu apă sfinţită din biserici. Mulţi încep în aceste zile cura cu apa sfinţită pentru purificarea organismului după festinul de sărbători.

De exemplu, Iuliana Pantea spune că va folosi apa sfinţită pentru a stropi prin casă şi pentru a bea.

„Vom bea dimineaţa  timp de opt zile din această apă, iar cu ce rămâne vom stropi prin casă, hainele şi ne vom da cu ea pe faţă, pentru a fi îmbujorate tot anul”, spune  Iuliana Pantea.

Apa sfinţită este bună şi pentru animale.

„O folosim noi în fiecare zi, dar o să stropesc şi câinele pentru a fi ferit de boli”, spune Florica Galiş.  Şi Rozalia Hort spune că apa pe care o va lua astăzi o va folosi să stropească cu ea prin casă tot anul.

Tradiţii populare de Bobotează

De Bobotează, preoţii botează nu numai apele, ci şi oamenii, locuinţele şi întreaga natură.

Această sărbătoare este asociată din vechime cu gerul, însă datina străveche nu ţine cont de numărul gradelor.

Şi dacă puţini mai respectă această datină, ea nu a fost cu totul uitată.

În unele sate, oamenii pregătesc sărbătoarea de Bobotează prin manifestări specifice, izvorâte din tradiţiile populare, se colindă, se fac şi se prind farmece şi descântece, se află ursitul, se fac proorociri ale timpului şi belşugului în noul an.

O tradiţie din bătrâni a românilor din Arad, Bihor şi Ungaria spune că în noaptea de Bobotează, fetele care doresc să se mărite îşi vor vedea ursitul.
Potrivit tradiţiei, ele trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori de mătase, de care să înnoade o rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună apoi crenguţa sub pernă, pentru a-şi visa ursitul.

Seara, fetele care doresc să se mărite trebuie să facă o turtă de făină, foarte sărată, nu beau apă, ci doar un strop de agheasmă. După care mănâncă turta şi merg la culcare. Noaptea, se spune că tinerele îşi vor visa ursitul.

De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

O altă tradiţie din bătrâni, este aflarea rodului. Conform acestei tradiţii, în noaptea de Bobotează se taie crenguţe de diferiţi pomi fructiferi şi se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite şi, după modul cum înfrunzesc şi înfloresc rămurelele se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe.

Obiceiuri de Bobotează pe Valea Mureşului

De Bobotează, în unele din localităţi arădene de pe Valea Mureşului se obişnuieşte să se meargă cu „Cioroleasa” şi cu „Vertepu”, obiceiuri practicate şi de Anul Nou.

„Cioroleasa” este o femeie care, potrivit tradiţiei, vine la casele de gospodari pentru a îndepărta vrăjile, moroniţele – femei care, transformate în broaşte, pisici sau şerpi, intră în grajduri pentru a suge laptele vacilor – şi vâlvele – oameni care se preschimbă în animale sălbatice şi devin conducătorii acestora.

În afara acestui obicei, în zona comunei Săvârşin se practică şi obiceiul numit „Vertepu”, obicei practicat cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, de la Crăciun şi până la Bobotează.

Un grup de săteni, de obicei tineri, confecţionează din lemn macheta unei biserici, cu care merg din casă în casă, ocazie cu care se cântă colinde, se spun pilde din Biblie şi se fac urări de bine gazdelor.