Faptele celor doi studenţi medicinişti, Sergiu Florea şi Carmen Bejan, care au omorât şi tranşat cu sânge rece un rom la Medicină în Timişoara este dezbătută şi în cercurile psihologilor.
CITIȚI PE ACEEAȘI TEMĂ:
Arad: I-a luat doi avocaţi fiului acuzat de omor
Timişoara: Tatăl studentei suspectate de crima de la Medicină crede că fiica lui a fost sechestrată
Roxana Maier, lector universitar în cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii de Vest Vasile Goldiş Arad a susţinut că în cazul infractorilor, în general, duplicitatea comportamentului este unul dintre elementele sesizabile.
”Infractorul lucrează în taină, observă, plănuieşte şi execută totul ferit de ochii oamenilor în general şi al autorităţilor în special. El joacă rolul omului corect, cinstit, al omului cu preocupări de o altă natură decât cele ale „specialităţii” infracţionale” a explicat psihologul.
În opinia Roxanei Maier, personalitatea umană este complexă şi dinamică ea prezintă parametrii multipli, adeseori contradictorii care nu permit o previziune exactă, ci una probabilistică în care o persoană va acţiona într-un mediu oarecare.
"Din perspectiva psihologiei judiciare, omul ca subiect de evaluat nu trebuie privit ca un ideal, ci trebuie acceptat ca o fiinţă care, în mod obişnuit, acţionează raţional, de multe ori automat şi uneori iraţional", a susţinut psihologul.
Aceasta a mai adăugat că actul infracţional este generat de tulburări de ordin emoţional, susţinute de lipsa sentimentului responsabilităţii şi al culpabilităţii de a renunţa la satisfacerea imediată a unor trebuinţe în pofida perspectivei unei pedepse.
De asemenea, una dintre caracteristicile infractorului este frustrarea, care apare atunci când persoana este privată de unele drepturi, recompense, satisfacţii.
" Infractorii nu pot suporta, în relaţiile lor cu instituţiile şi persoanele, regulile şi exigenţele sociale, atitudinile autoritare ale acestora. Cei puternic frustraţi au tendinţa să-şi piardă pe moment autocontrolul, acţionând haotic, inconstant, atipic, agresiv şi violent cu urmări antisociale grave", a mai susţinut Roxana Maier.
Nu este exclus ca cei doi tineri să sufere şi de labilitatea emoţională, care constă în fluctuaţii ale afectivităţii, capriciozitate şi ca atare o accentuată deschidere spre influenţare. În acest caz individul nu-şi poate inhiba pornirile şi dorinţele, astfel acţiunile sale sunt imprevizibile.
Totodată, indiferenţa afectivă, care se formează încă din copilărie şi este una dintre principalele carenţe ale procesului socializării.
"Un factor determinant al indiferenţei afective este funcţionarea defectuoasă a structurii familiale, precum şi stilul educaţional adoptat de către aceasta. De obicei, infractorul nu este conştient de propria sa inhibare emoţională, ceea ce explică atât calmul cât şi „sângele rece” cu care sunt comise o serie de infracţiuni de o violenţă extremă", a mai explicat Roxana Maier.
În ceea ce priveşte agresivitatea, aceasta apare atunci când individul nu poate să-şi satisfacă unele dorinţe.
Există agesivitate ocazională sau profesională. Agresivitatea ocazională este spontană şi violentă şi este des întâlnită în crimele pasionale.
Agresivitatea profesională este violentă, durabilă, infractorul acţionând în mod deliberat, conştient.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza