Arad: PORTRET / Marius Ozarchevici salvează vieţi în fiecare zi
0
Doctorul arădean a participat la „naşterea” compartimentelor de medicină de urgenţă la Arad, dar şi la Timişoara.
Profil:
Născut: 14 iulie 1970, Arad
Studii: Facultatea de medicină din Timişoara, rezidenţiat Timişoara
ExperienŢă: Din 1999 practică medicina de urgenţă
Familie: Căsătorit, are un copil
A ajuns să dea la medicină având exemplul surorii sale mai mari care era deja studentă la Timişoara când a venit timpul să decidă ce anume vrea să facă în viaţă. „Dacă nu aş fi intrat la medicină în 1989, când am dat admitere, probabil că azi aş fi fost inginer petrolist, ca şi tata”, povesteşte cu umor medicul arădean. Planul era ca dacă nu reuşeşte la medicină, precum sora sa mai mare, să urmeze meseria tatălui şi să dea în toamnă la petrol şi gaze, la Ploieşti.
Nu a fost să fie aşa căci a intrat „din prima” la facultatea de profil din Timişoara. Nici în ceea ce priveşte specializarea, lucrurile nu au fost foarte clare de la început.
„Eu aş fi vrut să fac cardiologie, dar la rezidenţiat am fost nevoit să aleg o altă specializare, fiindcă la cardiologie nu mai erau locuri. Aşa că am ales medicina de urgenţă deoarece era o specializare nouă şi părea foarte interesantă”, a mai povestit Marius Ozarchevici.
O specializare frumoasă, dar solicitantă
Crede în continuare că specializarea sa, pe care o practică în prezent la Unitatea de Primire Urgenţe din Arad, este foarte frumoasă, dar extrem de solicitantă atât fizic, cât şi psihic. „Cele mai mari satisfacţii le ai când reuşeşti resuscitarea unui pacient, dându-i viaţă, şi cu atât mai mult în cazurile în care el reuşeşte să plece pe picioarele sale de la noi”, a declarat medicul arădean.
Marius Ozarchevici mai destăinuie că e dificil să lucrezi în acelaşi timp şi cu pacientul, din punct de vedere medical, dar şi cu aparţinătorii care sunt disperaţi de cele mai multe ori şi nu înţeleg ce se întâmplă.
Relaţia cu aparţinătorii, o problemă
„Poate ar trebui ca noi, cei care lucrăm în urgenţe, să facem nişte cursuri de comunicare astfel ca relaţia cu pacientul şi mai ales cu aparţinătorii să fie mai bună. O mare parte din stresul la care suntem supuşi se datorează aparţinătorilor, care îngrijoraţi, stau pe capul nostru”, crede medicul arădean care a mai adăugat că din experienţă a constatat că dacă vorbeşti şi cu pacientul şi cu aparţinătorii de la început despre ceea ce urmează să faci, situaţia se detensionează.
Cele mai dificile cazuri sunt accidentele şi în special cele în care sunt implicaţi şi copii. „În astfel de cazuri încărcătura emoţională e extrem de mare. Aşa am realizat că eu nu aş fi putut face sub nici o formă pediatrie”, mai spune medicul arădean.
Întrebări şi răspunsuri
Care este cazul care v-a marcat cel mai mult?
Eram prin anul trei de facultate şi am văzut un caz al unui copil de 12 anişori, ars. Este absolut cumplit în astfel de situaţii, pentru că dacă un adult cu ciroză hepatică, de exemplu, este singurul vinovat de starea sa, copiii nu sunt niciodată de vină.
Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai mare problemă a sistemului sanitar?
Faptul că în ultimii ani 10.000 de medici au plecat din România. Sistemul de sănătate poate creşte doar prin specialişti, prin medici de calitate, ori în prezent aceştia au plecat în străinătate sau sunt pe cale să plece.
Ce-i place
„Îmi amintesc de fiecare vacanţă de vară din copilărie în care îmi petreceam tot timpul la terenurile de tenis de pe malul Mureşului, ajutându-l pe Nea Vidi la curăţarea şi marcarea lor. Din păcate, tenis nu am mai apucat să joc, dar încerc să fac câte o excursie cu bicicleta”, spune Marius Ozarchevici.
Ce nu-i place
„Că România are de trei ori mai puţini medici la mia de locuitori decât Franţa, de exemplu”, răspunde fără ezite medicul arădean. Mai este deranjat de pasivitatea oamenilor faţă de sistemul de sănătate.
Se încarcă comentariile...
