Arad: PORTRET / Ioan Horga Cultivă sute de hectare în Arad
0
În vremuri tulburi, în care multe terenuri au rămas necultivate, Ioan Horga a pariat pe produsele agricole autohtone, pe fructe, dar şi pe legume.
PROFIL
Născut. 11 septembrie 1968, Seleuș, județul Arad
Studii. liceale
Experienţă. Fermier de 10 ani
Familie. Căsătorit, un copil.
Încă de acum 10 ani a început să se ocupe la modul serios de agricultură şi a fost unul dintre primii curajoşi care a accesat fonduri europene destinate acestui sector. „M-am născut la Seleuş, o zonă în care legumicultura este profesia tuturor localnicilor şi unde nu există nicio casă fără seră în curte, cât de mică, aşa că am crescut în această atmosferă şi cu această preocupare”, povesteşte fermierul arădean.
Din primăvara lui 2006 a început să se documenteze şi asupra fondurilor europene disponibile pentru acest sector de activitate, iar din 2007 a şi trecut la implementarea primului proiect. Este vorba despre o livadă de piersici la Arăneag, întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare de teren, cu toate dotările necesare. „În acest proiect s-a implicat toată familia. Actele le-a făcut soţia, drumurile, eu. Au fost multe nopţi nedormite până la obţinerea finanţării. O altă aventură a fost cofinanţarea pentru care ne-am îndatorat cu toţii”, mai povesteşte Ioan Horga.
Cerere de produse româneşti
De-a lungul timpului, Ioan Horga a ajuns să cultive sute de hectare de teren înjudeţul Arad, la Drauţ, Şilindia, Buteni sau Iermata. Produce roşii, ardei, vinete dar şi fructe şi răsaduri. „Am gândit întreaga exploatare astfel încât să avem de la materialul săditor şi până la produsul finit, tot ceea ce ne trebuie”, explică fermierul.
Acesta mai spune că spre surpriza lui, la unele produse pur şi simplu nu face faţă cererilor venite din întreg vestul ţării. „Pot înţelege reticenţa oamenilor în ceea ce priveşte crearea unor astfel de exploataţii, de dimensiuni mari, pentru că munca este enormă, iar riscul la fel. Ceea ce am constatat, însă e că cererea pentru produse autohtone, de calitate e în continuă creştere, indiferent că vorbim despre roşii sau despre căpşuni, cireşe sau piersici”, a mai adăugat Ioan Horga.
Informaţia e vitală
Ioan Horga povesteşte că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat a fost accesul şi obţinerea de informaţii. „În cazul celor ce trebuiau obţinute de la instituţii, am avut o mare problemă în colectarea lor. Tocmai de aceea ne-am adunat, în timp, circa 20 de fermieri care lucrăm împreună, ne sprijinim reciproc, facem schimb de informaţii, astfel încât să ne uşurăm pe cât posibil traseul”, a mai explicat fermierul arădean.
Întrebări şi răspunsuri
Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce anume aţi schimba?
Nu ştiu dacă aş putea să schimb ceva. Cele mai multe probleme şi piedici au fost cauzate de birocraţie, de lipsa de implicare şi de interes a unor funcţionari, de delăsarea instituţiilor şi de reglementările stufoase şi ilogice. În aceste condiţii, nu ştiu dacă aş putea schimba ceva.
Care este cea mai mare dorinţă a dumneavoastră?
Să văd agricultura pusă pe picioare, mergând la capacitate maximă. Pentru că se poate. Cu siguranţă se poate. Mai mult decât atât, micile ferme existente deja sunt foarte apreciate şi căutate.
Ce-i place
„Dacă e să mă uit în urmă sau după ce spun apropiaţii mei, îmi plac provocările”, spune râzând fermierul arădean, care recunoaşte că de voie de nevoie a trebuit să-şi însuşească acest „hobby” în ultimii ani.
Ce nu-i place
Urăşte birocraţia şi non sensurile. „Acestea sunt lucrurile care m-au exasperat şi mă exasperează în continuare. Şi am avut parte de ele din plin”, explică arădeanul, care a adăugat că îi mai displace şi trecerea timpului.
Se încarcă comentariile...
