Arad: PORTRET / Ştefan Şandor luptă pentru salvarea Aradului
0
Arhitectul specializat în refacerea monumentelor încearcă să facă ceva pentru patrimoniului arhitectural al oraşului său natal.
PROFIL
Născut. 20 august 1951, Arad
Educaţie. Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii din Timişoara
Experienţă. Arhitect, Specializare monumente istorice
Era la grădiniţă când a vizitat prima dată un şantier şi a fost fascinat de macara. De atunci a început să întrebe cum anume funcţionează aceasta şi cum e pe şantier. „În clasa a V-a, la şcoală ne-au întrebat ce vrem să ne facem când creştem mari, iar răspunsul meu a fost inginer constructor şi arhitect. Nu ştiam la vremea aceea ce e una şi ce e alta, dar fascinaţia pentru domeniu s-a păstrat”, povesteşte arhitectul arădean.
Şi-a cultivat pasiunea pentru desen la şcoala populară de artă şi astfel a dat admitere la arhitectură la Bucureşti, unde a picat examenul cu doi de 10 la desen. „Am plecat în armată în acel an şi două luni m-am pus pe învăţat matematica”, povesteşte acesta, astfel că apoi a intrat la Timişoara.
Îndrăgostit de Arad
Fiind născut şi crescut în Arad, iubeşte fiecare clădire a acestui oraş şi suferă pentru fiecare milimetru de degradare a acestora. „Poate tocmai din acest motiv, alături de asociatul meu Şerban Gubovici, ne-am specializat pe monumente”, mai povesteşte Ştefan Şandor. A şi făcut proiectele pentru 20 de biserici în oraşe din toată ţara şi bineînţeles în Arad. Unul dintre cele mai dragi proiecte ale sale este Hist Urban, un proiect finanţat din fonduri europene şi care vizează reabilitarea centrului vechi. Aşa se consideră Ştefan Şandor, dat fiind că în 90% din cazuri a făcut ceea ce a vrut şi i-a plăcut. „Şi pe vremea lui Ceauşescu am avut şansa de a lucra în colectivul regretatului arhitect Viorel Bulgăreanu şi acolo am participat la proiecte mai speciale cum e Sala Sporturilor sau Casa de Cultură a Sindicatelor. Nu a trebuit să fac cartiere de blocuri mohorâte”, mai spune arhitectul.
Despre munca de după Revoluţie spune că până prin 1998, beneficiarii erau în marea lor majoritate oameni de calitate, cu respect pentru clădirile şi terenurile moştenite. „Mai apoi, pe măsură ce banii au început să vină tot mai uşor, calitatea beneficiarilor s-a diluat şi chiar am refuzat multe proiecte pentru că îmi era clar că nu vom ajunge la un consens”, a explicat Ştefan Şandor.
Crede că cel mai important lucru la un arhitect este vederea tridimensională. „Dacă vezi cu ochii minţii spaţiul şi funcţiunile, e uşor să le pui pe hârtie”, spune acesta.
Un alt aspect imporatnt al meseriei sale este capacitatea de a deranja cât mai puţin cu putinţă mediul în care amplasezi o construcţie. „O clădire trebuie să se integreze în natură, în ceea ce o înconjoară. Nu trebuie să strige”, crede cu tărie arhitectul arădean.
Întrebări şi răspunsuri
Care este oraşul dumneavoastră preferat?
Îmi plac foarte mult Sibiul şi Sighişoara. Sunt fascinat de monumentele săseşti din întreaga Transilvanie.
Care este arhitectul preferat?
Sunt fascinat de Gaudi şi de modul în care s-a născut proiectul său pentru Sagrada Familia, acea planşă pe care a bătut cuie şi a legat aţe pentru ca mai apoi să o întoarcă şi să constate ce volume se nasc. Îmi mai place foarte mult Makovecz şi curentul pe care acesta l-a pornit de la arhitectura populară din lemn: arhitectura organică. Are realizări senzaţionale pe care le urmăresc cu interes.
Ce-i place
„Îmi place filmul documentar şi în special filmul documentar făcut de mine”, spune arhitectul arădean care e şi corespondent la mai multe televiziuni din Ungaria şi la postul public român. Drept urmare îi place televiziunea, mediu în care a activat ca şi hobby, încă din ’90.
Ce nu-i place
„Nu îmi plac prostia şi kitsch-ul care din păcate ne inundă din ce în ce mai mult. Ne cucereşte balcanismul şi ne duce spre o direcţie nedorită şi în artă şi în cultură şi în arhitectură”, spune răspicat Ştefan Şandor.
Se încarcă comentariile...
