Arad: Viorel Lupşa, scafandrul care înfruntă Mureşul
0
Dependent de adrenalină, specializat în scufundări la mare adâncime, Viorel Lupşa a ales să lupte în fiecare zi pentru salvarea arădenilor.
Profil:
Născut. 28 decembrie 1974, Constanţa
Studii. Student la Facultatea de Management
Experienţă. De 20 de ani lucrează în armată, iar de trei ani activează la ISU Arad
Familie. căsătorit, doi copii
De trei ani lucrează în cadrul ISU Arad. Născut tocmai în cealaltă parte a ţării, la Constanţa, Viorel Lupşa a prins de mic gustul scufundărilor. „Dintotdeauna mi-a plăcut marea, mai ales că am fost născut şi crescut aproape de ea. M-am apucat de scufundări încă de la zece ani şi a fost dragoste la prima încercare”, povesteşte Viorel.
Singurul lucru care-l deosebeşte pe acesta de cei care au mai optat pentru această meserie este faptul că Viorel este scafandru de mare adâncime. „Sunt puţini scafandri de mare adâncime în ţară. Suntem maximum o sută cei care avem această specializare”, spune acesta.
Mureşul, văzut cu alţi ochi
Pentru Viorel Lupşa, Mureşul are o altă faţă, una nevăzută de arădenii care pescuiesc sau merg la picnic pe malul râului. „Din punct de vedere al scufundărilor, Mureşul este un râu dificil. Asta pentru că vizibilitatea este foarte redusă. Trebuie să ne folosim de semne prin atingere pentru a comunica. În plus, având în vedere că s-a forat foarte mult pe Mureş, malurile sunt foarte fragile, o altă problemă cu care ne confruntăm. Cât privesc şansele de supravieţuire ale victimelor, în primele trei minute sunt şanse de 80-90% să supravieţuiască. După opt minute în schimb, şansele ca victima să fie salvată sunt de 10%. De aceea, în acest context, contează foarte mult şi temperatura apei, pe lângă partenerul de lângă tine ”, povesteşte Viorel. Deşi trăieşte într-o continuă fugă pentru salvarea unor vieţi, acesta trebuie să treacă de o mulţime de probe de foc.
Salvator de vieţi
Cu toate că experienţa sa se întinde pe parcursul a peste zece ani, dovadă fiind şi faptul că şi-a petrecut opt ani de zile în cadrul trupelor SEAL româneşti, Viorel Lupşa alături de colegii săi, ştiu că e nevoie o mică doză de nebunie pentru a duce la bun sfârşit o misiune.
„Anul acesta avem peste 50 de ore de scufundări pe ştrand pentru închegarea echipelor. Pentru că pe Mureş nu se prea poate folosi aparatura din dotare, la o scufundare, cel mai mare aport, în proporţie de 70%, îl au cei de la suprafaţă”, mărturiseşte acesta.
El recunoaşte că meseria pe care o practică cere efort şi condiţie fizică. De aceea, merge de două ori pe săptămână la bazin: „Cu toate problemele pe care le întâmpinăm şi riscurile la care ne supunem, la scafandri nu este recunoscută nicio boală profesională”.
Întrebări şi răspunsuri
La câte misiuni SEAL aţi participat ?
Aici a fost problema cu care ne-am confruntat mulţi dintre noi, pentru că nu prea prindeam misiuni, noi ca români. Cu toate acestea am ajuns să adun 16 misiuni în afara ţării prin Turcia, Spania sau chiar Africa.
Ce altă meserie crezi că ţi s-ar potrivi?
Nu ştiu. Am făcut şi cursuri de paraşutism şi de alpinism, dar în cele din urmă scufundările sunt pasiunea mea.
Ce-i place
Viorel spune că pe lângă meseria care-i aduce satisfacţii atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional, în timpul liber, este şi instructor auto, încercând în acest mod să combine două pasiuni complet diferite.
Ce nu-i place
Viorel a mărturisit că deşi în general nu prea există lucruri care să-l nemulţumească, nu-i plac oamenii care „nu au două vorbe la un loc în momentul în care vorbesc cu tine”. ”Nu îmi plac oamenii fără cuvânt. Eu nu am nevoie de hârtii scrise şi cred că o strângere de mână trebuie să valoreze cât o mie de acte”, a spus salvatorul.
Se încarcă comentariile...
