Mircea Budurişan învaţă tinerii să tragă la ţintă

Mircea Budurişan

Antrenorul arădean iniţiază copiii în tainele sportului, unde precizia e cea mai importantă.

Profil

Născut. 18 ianuarie 1953, Arad
Familei. Căsătorit.
Educaţie. Facultatea de Zootehnie, Şcoala de Antrenori.
Experienţă. Sportiv, antrenor, inginer zootehnist

A simţit dintotdeauna o atracţie pentru arme. Pistoalele l-au fascinat, cu predilecţie, pe Mircea Budurişan. Actualul antrenor de tir îşi aminteşte de începuturile carierei sale. A tras prima dată la ţintă pe când avea 12 ani, într-un concurs organizat la Casa Pionierilor din Arad. Patru ani mai târziu, lua decizia să se înscrie la Clubul Sportiv UTA. Mai întâi, a testat puşca, iar din 1970, sub îndrumarea regretatului Ioan Popoviciu, alegea pistolul.
„Pe vremea aceea, tirul nu se începea devreme, ci pe la 16-17 ani. După gândirea de atunci, tirul era o formă bună de a te forma pentru stagiul militar. Crea oameni bine pregătiţi”, a remarcat Budurişan.

În anul 1972, devenea campion cu CS UTA, unde a făcut echipă cu Mihai Bujdei şi Costică Ţugulea. „Mai păstrez şi acum un set de pahare cu emblema Steaua, primit pe post de trofeu în acei ani”, şi-a amintit antrenorul arădean. A rămas alături de clubul alb-roşu până în anul 1974, după care a luat decizia să se îndrepte spre alt domeniu decât cel sportiv.

Cum terminase Liceul Agricol, a optat să-şi continue studiile în aceeaşi arie. A urmat Facultatea de Zootehnie de la Timişoara. „N-am rămas în sport, pentru că meseria era meserie. Din sport nu se câştigau bani”, a punctat Budurişan. Din când în când, mai dădea o fugă până la Arad, la câte un concurs, unde-şi învingea colegii, deşi era nepregătit. La finalul studiilor, a primit un post de inginer zootehnist tocmai la Brăila. A rezistat 8 ani acolo, dar stilul diferit de viaţă l-a determinat să revină la Arad. În 1987, era din nou acasă.

A descoperit tineri talentaţi

S-a ocupat de selecţia sportivilor tineri de la clubul UTA. A „ochit” un puşti de 9 ani, pe nume Adrian Todor. „Eu i-am pus arma în mână”, îşi aminteşte cu mândrie Mircea Budurişan despre cel care avea să apere culorile echipei naţionale, apoi să ia medalie de bronz la Cupa Mondială.
Mai apoi, regretatul Eugen Roman l-a dorit la Clubul Sportiv Municipal Arad. Aici i-a descoperit pe Gabriel Nistor, Andres Sarahoiu sau Gabriela Lemnariu, sportivi care au scris pagini frumoase în istoria tirului arădean. Federaţia Română de Tir a nominalizat secţia de pistol a CSM Arad drept cea mai puternică din ţară, iar perspectivele se arată încurajatoare: „Suntem pe un drum bun, am câştigat şi Cupa României în acest an”, a încheiat Mircea Budurişan.

Întrebări şi răspunsuri

Unde se situează acum tirul arădean?
Tirul arădean a fost tot timpul şi este pe un drum bun. A fost o şcoală bună aici UTA avea o secţie excelentă de pistoale din 1970. De aici au plecat Silvia Kaposztai, Sorin Babii, Mihai Bujdei sau Virgil Suciu. Şi la Clubul Sportiv Municipal a existat tradiţie, de pe vremea când Ion Quintus a condus secţia de puşcă.

Cu ce vă ocupaţi în prezent?
După venirea mea la CSM Arad, Eugen Roman m-a dirijat spre administraţie şi spre tragerea de agrement. Acum am revenit în antrenorat şi mi-am făcut o grupă.

Ce-i place

Multe din bucuriile vieţii le-a trăit în poligonul de tragere. Tirul e marea sa pasiune, izvorâtă din fascinaţia pe care a simţit-o din totdeauna pentru arme.

Ce nu-i place

Fire hotărîtă, experimentatul antrenor arădean evită să aibă de a face cu oamenii care n-au complexe să fie cu mai multe feţe. „Linguşitorii şi mincinoşii nu îmi plac. N-am putut să-i suport niciodată”, a mai spus Mircea Budurişan.