Ştefan Nedelcuţă –Apope, protejează monumentele istorice din Teleorman

Ştefan Nedelcuţă-Apope

Arheologul  a contribuit la lucrarea despre colectivizare: „Acceptare şi rezistenţă forţată”. Ştefan Nedelcuţă a lucrat pe şantierele arheologice neolitice din comune Măgura şi Vităneşti în cadrul programului Southern Romanian Archaeological Project, iar acum se ocupă de păstrarea monumentelor în condiţii bune.  

Ştefan a locuit pâna la 18 ani în oraşul Comăneşti, din judeţul Bacău, după care a plecat a facultate la Bucureşti. În timpul facultăţii de istorie a făcut practică arheologică pe şantierele din Teleorman. Astfel, la Vităneşti a făcut parte din programul Southern Romanian Archaeological Project. „Aici am lucrat şi am colaborat, ca student, cu cei de la Muzeul Judeţean Teleorman, cei de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi cei de la Universitatea din Cardiff”, explică arheologul Ştefan Nedelcuţă.

După ce a terminat studiile universitare a lucrat aproape un an de zile ca profesor de istorie în comuna Piatra. După ce a plecat de la şcoala din comuna teleormăneană s-a angajat la Muzeul Judeţean din judeţ. „În perioada 2001-2003 am lucrat pe şantierele arheologice ale muzeului, adică în Vităneşti şi în Măgura. Cam astea au fost siturile de care  m-am ocupat eu”, mai spune arheologul. Acesta a a făcut şi o cercetare la Tătărăştii de Jos, unde s-a descoperit un bordei medieval.

A cercetat colectivizarea în Teleorman

  În continuare a lucrat la proiectului despre colectivizarea în Teleorman, din perioada 1949-1962. Proiectul s-a numit „Acceptare şi rezistenţă forţată” şi s-a desfăşurat  tot în cadrul Muzeului Judeţean. „Programul s-a finalizat cu o lucrare în două părţi. Era practic o investigaţie privind modul în care s-a realizat colectivizarea în judeţul Teleorman, cum au primit locuitorii de aici acest proces de colectivizare, cum  s-au opus lui şi ce au păţit când s-au opus. Era vorba de nişte studii de caz făcute în câteva localităţi rerprezentative pentru judeţ. Dintre localităţi au fost Siliştea de Videle, Ciuperceni de Videle şi Cozmeşti de Videle, pentru că aici a fost cea mai puternică revoltă din zona Vlaşca. Alte localităţi au fost Dobroteşti, dar şi Siliştea-Gumeşti pentru că a fost comuna natală a lui Marin Preda”, explică Nedelcuţă. Aceast program de studii de caz s-a concretizat printr-o expoziţie la Muzeul Judeţean.

Ştefan Nedelcuţă-Apope lucrează de trei ani la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Teleorman. Aceasta este consilier pe probleme de arheologie şi monumente istorice. „Aici protejăm practic tot ce înseamnă patrimoniu imobil. În Teleorman sunt aproape 400 de monumente istorice, incluzând şi câteva situri arheologice. Ideea e că aceste monumente istorice trebuie protejate pentru că ele fac parte din patrimoniul naţional”, explică arheologul.

Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai mare realizare de când sunteţi la Direcţia pentru Cultură?
Faptul că am reuşit să republicăm lista monumetelor istorice, cu anumite completări, este, consider eu, un lucru bun. La 1 noiembrie anul acesta s-a publicat.

Ce îi place
Îmi place să fac agricultură, adică să muncesc terenul pe care îl am în jurul casei. Îmi place muzica rock, Guns N' Roses, Metallica, Nirvana. Îmi plac oamenii sinceri şi deschişi.
Ce nu îi place
În primul rând, nu îmi place minciuna. Nu îmi plac nici manelele, kitsch-urile şi mai ales casele foarte încărcate, înzorzonate.

Profil
Născut: 13 august 1977, Bacău
Studii: Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie
Profesie: arheolog
Familie:căsătorit, are o fetiţă de şase ani