Reconstituiri urbane şi etnografice la muzeul din Roşiori (vezi şi Galerie Foto)

Budoarul unei doamne de la începutul secolului 20

La Muzeul municipal de istorie „Petre Voivozeanu” din Roşiorii de Vede se pot vizita cinci expoziţii din domenii dintre cele mai diverse, de la unelte din paleolitic până la reconstituiri ale tindei şi camerei de dormit ţărăneşti. Preţul pentru un tur complet al acestuia este de doar un leu.

  Sala mare de la parterul muzeului găzduieşte mereu expoziţii temporare ocazionate de diferite evenimente. Acum cei care vizitează muzeul vor găsi lucrările copiilor din oraş, expuse cu ocazia zilei de 1 iunie. Acestea constau în picturi şi lucrări din plastilină.
  Cum urci scările spre etaj pe stâga se poate admira un tablou care reprezintă târgul săptămânal de la Roşiori. Imediat lângă se află o donaţie a unei voluntare japoneze de la Clubul Copiilor. Aceast japoneză, care i-a învăţat pe copii origami, a donat trusoul ei muzeului. Deasupra trusoului domneşte tabloul „Mircea cel Bătrân şi oştenii săi la Marea cea mare”, expus în original.

Pentru mai multe imagini vezi galeria foto

Etnografie ţărăneacă şi urbană

   Imediat pe stânga găsim salonul de arheologie, unde sunt exponate esenţiale legate de istoria împrejurimilor. Aici sunt unelte foarte vechi din paleolitic, găsite pe albia râului Vedea dar şi în zona Turnu Măgurele, la Ciuperceni. Amatorii pescuitului au ocazia să vadă replica unei plase de pescuit cu greutăţile orginale, care are peste 10.000 de ani vechime. Alte exponate din sala de arheologie sunt: arme şi unelte din bronz, replici după o parte din tezaurul de la Peretu, dar şi paralele şi primele monede turceşti bătute pe teritoriul ţării.  La ieşirea din această cameră se intră direct în salonul de etnologie urbană. „Aici am urmărit să reconstituim un interior de casă a  unei familii înstărite de negustori din Roşiorii de Vede, de mijlocul secolului 19 şi începutul secolului 20. Unele exponate au 150-160 de ani, spre exemplu avem un birou de sfârşitul secolului 19, care a aparţinut unui preot roşiorean şi a fost donat muzeului” explică Angela Săndulescu, directoarea muzeului. Prima cameră din acest salon imită spaţiul în care îşi desfăşura activitatea casnică negustorul. Aici se află şi jobenul fostului primar roşiorean, avocatul Daia care a condus oraşul în două perioade.  În continuarea  sălii domnului se află budoarul doamnei, loc în care aceasta îşi primea prietenele şi le servea cu un ceai.

Manechinul Nea’ Gheorghe îşi schimbă portul după anotimp

   Alte două săli de expoziţie prezintă reconstituiri ale tindei ţăranilor roşioreni, respectiv ale camerei „bune” sau de dormit unde aceştia îşi ţineau lucrurile cele mai de preţ, printre care şi zestrea fetei mari. În tindă sunt aşezate cuptorul şi măsuţa cu scăunele cu trei picioare. Pe lângă acestea sunt aşezate restul acareturilor necesare într-o bucătarie ţărănănească: ceaune, linguri, ulcioare şi căni confecţionate din tugi. În mijlocul camerei de dormit se află un război de ţesut cu două tipuri de vârtelniţe, iar lângă există patul cu perne umplute cu paie. La ieşirea din cameră veghează manechinul, alintat de angajaţii muzeului, nea’ Gheorghe. Acesta imită un ţăran teleormănean, care îşi  schimbă veşmintele odată cu trecerea anotimpurilor.

 
   Ultima sală de expoziţie este comemorativă şi aminteşte vizitatorilor de războiul de independeţă şi cel de întregire a neamului. Aici sunt expuse printre altele decoraţia „Crucea Sfântul Gheorghe” şi uniforme de ofiţeri, atât de război cât şi de paradă.