Stiri din Alexandria

Puţini alexăndreni ştiu că pe drumul european E 70, între Alexandria şi Vităneşti există un conac în care s-a născut Constantin Noica şi o capelă unicat în România. Acestea formează un ansamblu arhitectural monument istoric, abandonat de autorităţi care nici măcar nu mai ştiu unde este cheia capelei.

În conac s-a născut filosoful teleormănean Constantin Noica, în 1909, dar doar o placă memorială deteriorată de trecerea timpului mai aminteşte acest lucru. Nu a existat nici o tentativă a autorităţilor judeţene de a transforma conacul în casă memorială. Constantin Noica a fost comemorat aici o singură dată în anul în care s-a montat placa memorială.

Conacul, foişorul şi capela, construită după modelul capelei regale Stella Maris de la Balcic, se află în curtea unei societăţi agricole, punct de lucru al firmei Interagro, dar sunt în patrimoniul naţional. Anasamblul a fost construit la începutul secolului XX, de omul politic Victor Antonescu, originar din Vităneşti, fost ministru de finanţe al României în perioada interbelică. Proprietarii conacului, Victor Antonescu şi soţia lui Eliza au primit de la regina Maria planurile capelei regale Stella Maris de la Balcic, în 1936 şi au demarat construcţia capelei de la Vităneşti, copie fidelă a celebrului lăcaş de cult al reginei.

Cei doi soţi au fost înmormântaţi în capelă şi au lăsat lăcaşul moştenire Academiei Române. Capela a fost devastată în timpul celui de-al doilea război mondial şi de-alungul timpului s-a degradat din ce în ce mai mult. Cel mai bătrân locuitor al comunei Vităneşti, Simion Gârlea, de 92 de ani povesteşte că lăcaşul a fost devastat şi în perioada de după război, de oameni rău intenţionaţi din sat. „ E o legendă care circulă pe la noi şi spune că un om din Vităneşti a intrat în capelă şi a profanat mormântul Antoneştilor. A scos craniul şi pălăria lui Antonescu şi a jucat fotbal cu ele. Cred că a fost blestemat că pe urmă a murit. Nu l-a iertat Dumnezeu!" îşi aminteşte bătrânul.

Nimeni nu ştie unde e cheia capelei!

În ciuda faptului că reprezintă o bijuterie arhitecturală, ansamblul greu încercat de trecerea timpului, nu se bucură de atenţia autorităţilor care ar trebui să se ocupe de întreţinerea lui. În jurul capelei au crescut bălării, conacul este gol şi înconjurat de iarbă. Tentativa reporterilor ADS Alexandria de a fotografia interiorul capelei, pictată cu foiţă de aur, a scos la iveală faptul că nimeni nu ştie unde este cheia lăcaşului. Directorul societatăţii care are sediul în aceeaşi curte, Nelu Din ne-a spus că ansamblul nu este în proprietatea Interagro şi ne-a îndrumat către Direcţia de Cultură şi Patrimoniu. Directorul de aici, Constantin Ţânţariu ne-a îndrumat mai departe la Muzeul Judeţean , dar nici aici cheia lăcaşului nu a fost de găsit.

Un alt demers a făcut la organizaţia judeţeană a PNL, care s-a ocupat de curăţirea locului, în memoria ministrului Antonescu, în urmă cu doi ani. Dar nici liberalii nu mai ştiu nimic de cheia capelei. Până când autorităţile se vor dumiri unde e cheia capelei, lăcaşul încărcat de istorie va rămâne închis pentru teleormănenii care ar vrea să cunoască istoria locurilor.