OBICEIURI: Au pornit colindătorii!

Pluguşorul este un obicei specific Teleormanului

  Teleormănenii se pregătesc pentru două săptămâni de sărbătoare, pline de urări şi colinde. Judeţul are  trei obiceiuri specifice-Cicea, Capra  şi Barza- care se practică îndeosebi în localităţile rurale, dar care ajung zilele acestea şi în oraşe.

  Primii care au deschis  sezonul colindelor sunt băieţii care au plecat deja cu Steaua. La uşile alexăndrenilor au început deja să bată, la ceas de seară, cete de câte doi sau trei colindători care vin cu Steaua să vestească Naşterea Domnului. ”Cu steaua se umblă pânâ la Sfântul Vasile. Steaua are şase, opt sau douăsprezece colţuri. În interiorul ei se află un bec aprins care luminează o fotografie cu Naşterea Domnului. Băieţii care umbă cu Steaua sunt, de obicei în număr de trei şi se numesc Crai”, ne-a explicat Iuliana Cârnaru,  purtător de cuvânt al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman semnificaţia acestui obicei. La Alexandria, colindătorii care vin cu Steaua sunt răplătiţi cu bani, în vreme ce în localităţile rurale, aceştia se mulţumesc cu covrigi şi mere.
Mâine, 23 decembrie, va veni rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani să plece cu Moş Ajunul. Aceştia vestesc gazdelor că „Mâine e Moş Căciun” şi primesc în schimb dulciuri, covrigi, mere şi  nuci.  În zonele rurale teleormănene acest obicei este cunoscut mai mult sub denumurea de „Bolindeţi” , după denumirea turtelor făcute în casă, cu care sunt răsplătiţi colindătorii.
  Cicea, Barza şi Capra, obiceiuri specifice Teleormanului
  „Cicea„ este unul dintre obiceiurile specifice satelor din Teleorman, practicat mai ales la Bragadiru şi Nanov. „Cicea este un colind de fată. Ceata de colindători este alcătuită din 3-4 băieţi care nu depăşesc vârsta de 14 ani şi colindă fetele din sat”, explică Iuliana Cârnaru.
„Barza”, obicei de la Buzescu, Mavrodin şi Nanov este un colind-scenetă. „În scenă apare un turc, un moş, o barză şi o babă.  Barza face mişcări hilare, ciupeşte spectatorii cu ciocul, sare dansează”, ne-a mai spus Iuliana Cârnaru.
Cel mai vechi obicei, importat din comunele Năsturelul Pietroşani, Beiu şi Nanov, şi de oraşele din judeţ este „Capra”, tot un fel de scenetă interpretată de colindători. Personajele sunt capra, boierul, ţiganca, ţiganul şi fluieraşul, care cântă şi dansează în pragul gazdelor. "Capra" este , de fapt, un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră.
Cetele de colindători care vin cu Cicea, Barza sau Capra aşteaptă de la gazde,  bani. În Alexandria aceştia îşi fac apariţia în cartiere, interpretează scenetele între blocuri, iar cei colindaţi le aruncă bani pe geam. Sezonul colindelor se încheie în ultima zi din an cu Pluguşorul, un obicei străvechi agrar. Cetele de colindători pocnesc din bici şi fac urări de An Nou purtând în mâini grâul pus la încolit de Sf . Andrei, simbol al fertilităţii.