CITIŢI AICI mărturia şocantă a preotului Dragoş Ivănescu, care rupe tăcerea!

După ce a aflat verdictul dat de Episcopie, preotul Dragoş Ivănescu s-a hotărât să rupă tăcerea şi să povestească toate nedreptăţile, jignirile şi umilinţele la care a fost supus atât înainte, cât şi după izbucnirea scandalului de la biserica din Buzescu.

„Divorţ de soţie
Eu am divorţat, ce-i drept, acum cinci ani, dar pe motiv de infidelitate conjugală a soţiei, după cum rezultă şi din sentinţa civilă nr. 2189/11 decembrie 2006, a Judecătoriei Alexandria, având dreptul legal de a sluji ca preot în continuare. Soţia a primit apartamentul cu două camere din mun. Alexandria, strada Tudor Vladimirescu – cu tot ce era în el, cei doi copii (care locuiesc la Turnu Măgurele), plătesc pensie alimentară şi i-am permis să-mi păstreze numele de Ivănescu.
După divorţ, într-o discuţie avută cu părintele protoiereu Iancu Militaru, la Protoieria Alexandria, acesta mi-a dat un sfat neortodox, pe care nu l-am urmat: «Tati! Poţi să te duci să te culci cu cine vrei, în Bucureşti, Ploieşti, Piteşti... ca să nu te vadă nimeni...! Dar să nu te însori cu acte!».
Nu trebuie să uite părintele protoiereu Iancu Militaru nici faptul că fiul său, preotul Bogdan Militaru (slujitor al Domnului în Videle) este despărţit de soţie şi trăieşte în concubinaj cu o femeie în oraşul Videle. Eu şi mulţi alţii ştim aceste lucruri, dar am vrut să fiu om şi să-mi văd bârna din ochiul meu şi apoi paiul din ochiul aproapelui...
 Referitor la faptul că am avut o problemă de comunicare şi nu am putut niciodată să mă plâng părintelui protoiereu
În zece ani de slujire preoţească la Buzescu, o singură dată am putut număra banii din cutia milei, pe 28 aprilie 2008, în a doua zi de Paşte, când s-a tăiat chitanţa nr. 507, pe suma de 393 lei. Pentru această «îndrăzneală», preotul Moşu Ciprian mi-a dat salariul de 294 de lei, în monezi de 50 de bani şi 10 bani, într-o pungă. Am fost la părintele protoiereu cu acea pungă pentru a mă plânge, dar mi-a spus că nu are ce să le facă preoţilor Moşu şi că trebuie să tac din gură pentru că ei sunt doi, iar eu unul singur. («Zi şi tu în gând: Doamne miluieşte!», aşa am şi făcut: ascultare). În ziua de 12 martie 2009, preotul Moşu Ciprian m-a reclamat în scris la Protoieria Alexandria, aducându-mi următoarele acuze:
1.)    Cuvinte jignitoare, defăimătoare;
2.)    Ameninţări cu cuţitul;
3.)    Acuzaţii de furt din bugetul parohiei;
4.)    Soţiile şi copiii jigniţi;
5.)    Ameninţări cu moartea;
6.)    Strigăte şi urlete necontrolate;
7.)    Lipsa din casa parohială;
8.)    Lipse nejustificate de la slujbe şi întârzieri prelungite etc.

Aceasta a fost singura reclamaţie în scris împotriva mea, de care am luat la cunoştinţă, răspunzând tot în scris, prin declaraţia înregistrată la Protoieria Alexandria, la nr. 125/20 martie 2009, cuprinzând patru pagini de dovezi ale nevinovăţiei mele, considerând acele acuzaţii drept minciuni şi calomnii la adresa mea, fiind vorba de o conspiraţie a preoţilor Moşu Ciprian şi Moşu Dan, în scopul obţinerii unei pedepse disciplinare asupra mea. (....)
Tot în martie 2009, părintele protoiereu Iancu Militaru ne-a chemat la Protoieria Alexandria pe toţi cei trei preoţi şi cântăreţul Bătrânu Ion, punându-ne să jurăm fiecare, cu mâna pe Biblie că spunem adevărul. Spre sfârşitul discuţiilor, tot sfinţia sa mi-a spus faptul că în locul preoţilor Moşu, m-ar fi şi bătut până atunci, ceea ce s-a şi întâmplat la scurt timp, în ziua de 10 aprilie 2009. Cui era să spun faptul că am fost bătut cu pumnii şi picioarele în Sfântul Altar al bisericii «Sf. Voievozi» din Buzescu? Celui care-i instigase la violenţă pe bătăuşii mei, preotul Moşu Ciprian şi preotul Moşu Dan? Cântăreţul Bătrânu Ion mă avertizase asupra faptului că nu va recunoaşte nimic, deşi fusese martor la acel cutremurător eveniment, când fraţii Moşu au transformat Sfântul Altar în ring de box şi nu numai. Am în schimb un certificat medico-legal în acest sens.
În anul 2010, tot părintele protoiereu Iancu Militaru m-a sfătuit să mă transfer la o altă parohie, eu refuzând, biserica şi credincioşii din comuna Buzescu fiind «casa» sufletului meu. După ani de zile în care eu (la recomandarea părintelui protoiereu Iancu Militaru) nu am participat la număratul banilor din liturghii şi alte servicii religioase săvârşite la biserica din comuna Buzescu, am reuşit (ce-i drept deloc uşor!)  ca începând din ziua de Crăciun, 25 decembrie 2010, să urmăresc momentele când preotul Ciprian număra banii (eu tot nu am avut voie!), semnând apoi toţi cei trei preoţi chitanţele respective. De asemenea, am mai pus un lacăt al cutia «milei», pentru a nu putea desface unii fără alţii şi pentru a se contabiliza toţi banii în bugetul parohiei Buzescu. Urma, astfel, să fie transparenţă totală (vezi legea 444).
Am scris pe calendarul de pe peretele din Sfântul Altar, programul meu pentru anul 2011: când urma să fiu protos (P.), să mirui (M.), să citesc colivile în biserică (C.) şi să merg la cimitir (+), urmând ca toţi preoţii să muncim în mod egal, iar nu ca până acum: „la plăcinte înainte, la război înapoi”.

Aceste schimbări radicale în bine, precum şi micşorarea contribuţiei credincioşilor din Buzescu la suma de 50 de lei sunt motivele reale pentru care, după zece ani de realizări deosebite la această biserică pentru care am primit şi rangul de iconom stavrofor, am aflat – de la părintele protoiereu Iancu Militaru – faptul că nu mai sunt preot la Buzescu. Acest plan diabolic s-a petrecut în «culisele Protoierie Alexandria», la «cina cea de taină» a părintelui protoiereu Iancu Militaru, a preoţilor fraţi Moşu şi a cântăreţului Bătrânu Ion, punându-se «pecetea» pe un referat şi, apoi, pe nişte decizii lovite de nulitate, nefiind nicio anchetă în prealabil.
Dosarul cu aşa-zisa «cercetare», de la Protoieria Alexandria este o cacialma, pentru nişte interese meschine, nedorindu-se pacea de la frumoasa biserică din Buzescu.
  Eu nu am instigat pe nimeni!
Este vorba aici de o revoltă spontană a credincioşilor care au fost foarte mulţumiţi de activitatea mea misionar-pastorală şi nemulumiţi de cea a preoţilor Moşu şi a cântăreţului Bătrânu Ion. Preoţii Moşu nu trebuie scoşi de către superiorii mei drept doi porumbei albi, nevinovaţi. Să nu se uite faptul că ei au transformat comuna (al cărui cetăţean sunt şi eu din anul 2007) într-un Egipt al revoltelor poporului care nu va putea răbda atâta nedreptate şi că, dacă aveau demnitate îşi cereau singuri transferul de la parohia Buzescu. (...) Dânşii sunt cei care au adus şi încă mai aduc grave prejudicii emoţionale, morale şi spirituale enoriaşilor buzeşteni. (...) La biserică ar fi trebuit să asculte nevoile oamenilor şi să fie primii care să vină în sprijinul lor, nicidecum să le dea lecţii de viaţă, de conduită, aşa cum sunt dânşii obişnuiţi să dea lecţii de dirigenţie elevilor din liceele unde predau.
Părintele Protoiereu Iancu Militaru nu credea că o să se ajungă atât de departe
În ziua de duminică, 16 ianuarie 2011, în timp ce eu slujeam în biserica din Găvăneşti, părintele protoiereu Iancu Militaru a venit prin uşa din spate a Sfântului Altar, foarte speriat, rugându-mă să dau câteva telefoane la credincioşii din Buzescu şi să-i mint că eu am vrut să plec acolo. Am refuzat. Mi-a mai spus: «Preasfinţitul (Galacation) unde scuipă, nu mai linge...!»
În ziua de 18 ianuarie 2011, seara, am fost chemat împreună cu părinţii mei la Protoieria Alexandria, unde părintele protoiereu Iancu Militaru mi-a promis că va avea mare grijă de mine la parohia Găvăneşti, dacă voi minţi privind transferul meu ilegal. Am refuzat categoric.
În ziua de 19 ianuarie 2011, la Protoieria Alexandria mi s-a refuzat înregistrarea a două cereri, între care una pentru eliberarea unei copii după cartea de muncă.

Tot atunci, părintele protoiereu Iancu Militaru mi-a adresat ameninţător următoarele cuvinte: «Nici să nu te văd! Mi-e scârbă de tine! Să nu crezi că lucrurile vor rămâne aşa! O să primeşti şi citaţie de la Parchet să dai socoteală că ai instigat oamenii la Buzescu! Îmi pare rău că nu te-am dat afară din preoţie prima dată! Dar, o să vezi, o să-ţi facem dosarul şi o să te lucrăm legal, te băgăm în consistoriu (tribunalul preoţesc) şi o să te dăm afară din preoţie!» (...) Eu vreau să rămân cu această numire sfântă de «preot» şi nu este suferinţă, nici mizerie, nici durere, putere sau amăgire în această lume care m-ar putea despărţi de ea.
Deşi un proverb spune că «până la Dumnezeu, te omoară sfinţii!», eu cred că Preasfinţitul Episcop Galaction a fost dezinformat de către părintele protoiereu Iancu Militaru, privind trista şi dureroasa atmosferă de la parohia Buzescu, dar că, până la urmă cu înţelepciunea caracteristică va lua măsurile care se impun... Mare păcat de ce se întâmplă în Casa Domnului! Dumnezeu este iubire!”