Dragobetele sărută fetele în Teleorman!

Sărbătoarea românească a iubirii, Dragobetele este o tradiţie  care încă se mai păstrează în unele sate din Teleorman, de sute de ani.Potrivit tradiţiei populare nicio fată nu trebuie să rămână nesărutată de Dragobete.

Comercialul Sf. Valentin nu a prins în mediul rural teleormănean, unde sătenii încă mai păstrează obiceiuri legate de Dragobete, o sărbătoare specifică zonei de sud a ţării. „ Iniţial, Dragobetele a fost o divinitate din panteonul balcanic, un zeu al fertilităţii, senzualităţii, dragostei. În mitologia dacică, Dragobetele era zeul care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor”, explică Iuliana Cârnaru, reprezentantul Centrului Judeţean de Promovarea  şi Conservarea a Culturii Tradiţionale Teleorman. În timp românii au transformat Dragobetele în patronul dragostei şi o serie de obiceiuri s-au împământenit în unele sate.

Sărutul de Dragobete, o logodnă în faţa lui Dumnezeu

„ Cândva Dragobetele  dădea startul primăverii, sărbătorindu-se , cel mai adesea pe 24 februarie sau în primele zile ale lunii martie” spune Iuliana Cârnaru, purtător de cuvânt al Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Teleorman. În dimineaţa zilei de Dragobete, tinerii  îmbrăcaţi frumos se întâlneau în faţa bisericii sau prin lunci în căutarea ghioceilor, viorele sau tămâioasă, flori folosite pentru descântecele de dragoste. La prânz, fetele coborau spre sat în fugă, în Teleorman această goană fiind numită „ zburătorit”. Fiecare fecior urmărea fata pe care o plăcea şi când o prindea o săruta în văzul tuturor. Sărutul era considerat o logodnă în faţa lui Dumnezeu şi anunţa nunţile care urmau să se petreacă în toamna acelui an. Seara zilei de Dragobete era marcată prin petreceri, iar tradiţia populară spun că cine nu se distra în ziua de Dragobete, nu îşi găsea perechea în acel an.
Femeile obişnuiau să topească zăpada căzută în pragul zilei de Dragobete şi să păstreze apa rezultată, despre care credeau că are proprietăţi magice asupra sănătăţii.

Cel mai sudic punct al ţării duce mai departe obiceiul de Dragobete

Obiceiurile şi tradiţiile teleormănene legate de sărbătoarea  românească a dragostei sunt duse mai departe în cel mai sudic punct al ţării, în comuna Năsturelu. Aici s- a înfiinţat formaţia populară „ Dunărica” care a creat un spectacol, cu un scenariu realizat de prof. Romulus Toma, în care sunt puse în scenă obiceiurile de Dragobete. De la aranjarea băieţilor şi fetelor în dimineaţa zilei de Dragobete, până la alergarul şi sărutatul fetelor, toate tradiţiile , sunt transpuse  de formaţie în cadrul spectacolului intitulat „ Dragobetele”. Cu acest spectacol, formaţia „Dunărica” a dus obiceiurile şi tradiţiile de Dragobete din Teleorman la multe festivaluri populare din ţară.